Bancnota românească intrată în Cartea Recordurilor, ca având dimensiunea cea mai mică din lume, emisă în 1917 de Regele Ferdinand I, și precursoarele unor monede italiene din epoca papală, din perioada papei Pius al IX-lea, pot fi admirate de participanții la ediția a XXX-a a Festivalului Sighișoara Medievală în două expoziții distincte în cadrul Muzeului de Istorie a Sighișoarei, din Turnul cu Ceas.

Muzeograful care a descoperit bancnota în colecția fostului Gimnaziu Evanghelic din Sighișoara, actualul Liceu Teoretic 'Joseph Haltrich' , Mircea Radu Iacob, a declarat bancnota de 10 bani, emisă în 1917, a înlocuit moneda de 10 bani, care circulase pe teritoriul României începând cu anul 1867 și care a fost bătută în Anglia.

'Aceasta este bancnota cu cea mai mică valoare emisă în România și a fost concepută de către desenatorul Horațiu Sava Dimitriu. Am verificat în Cartea Recordurilor și am descoperit că bancnota de 10 bani are dimensiunea cea mai mică din lume', a declarat Mircea Radu Iacob.

Muzeograful a precizat că bancnota a fost tipărită pe hârtie albă și are pe avers, pe un fond brun-verde-galben, un desen floral și cercuri cu valoarea '10', inscripția frontală 'ROMANIA', în partea de jos scrie 'MINISTERUL FINANȚELOR', iar pe părți, '1917'. Cea mai mică bancnotă din lume nu are serie, număr sau filigran.

Mircea Radu Iacob a precizat că vizitatorii pot afla la Muzeul de Istorie din Sighișoara mai multe detalii despre modul în care această minusculă bancnota a fost tipărită, precum și despre demersurile legale care au stat la baza apariției acesteia.

La etajul următor, a adăugat Iacob, se află monedele aflate în posesia muzeului din Sighișoara, care aparțin perioadei celui de al 255-lea papă, papa Pius al IX-lea, cuprinsă între anii 1846 și 1878.

'Precursoarele unor monede italiene din epoca papală la care ne referim, au fost monede bătute în monetăria din Bologna, denumite 'bolognino'. Au existat exemplare din aur, argint, aliaje sau cupru, cea mai veche cunoscută fiind 'dinarul de argint' sau 'bolognino mic', emis de monetăria din Bologna în anul 1191 sub Împăratul Enrico VI. O altă unitate monetară în circulație a fost 'Soldi'. După anul 306 moneda 'aureus' a împăraților romani ia numele de ''Soldo d-oro' (de aur). Soldo a avut diferite denominații și valori și a ajuns până la noi ca reprezentant al celei de-a douăzecea părți a Lirei. În sistemul lui Carol cel Mare a fost o monedă ideală care a devenit reală în prima jumătate a secolului XIV, fiind regăsită în documente la 1339 ca 'soldatino' sau 'moneda soldațel', ne spune muzeograful.

În anii 1400, a arătat acesta, se inițiază la Roma ținerea conturilor în 'soldi' și se introduc în circulație 'bolognino romani' denumiți și 'baiocchi', fiecare monedă având o valoare corespondentă în 'Soldi'.

'Se pare că s-au numit 'baiocco' pentru prima oară monedele 'bolognino abruzzo', bătute de monetăria din Abruzzo. Este neclară etimologia denumirii 'baiocco', deși au fost încercări fără dovezi de a o lega de vechiul nume a orașului francez Bayeux (Baiocas Civitas) sau de cuvântul spaniel 'baja'. Cu timpul, denumirea de 'baiocco' a fost introdusă în Statul Papal pentru a desemna a suta parte dintr-un 'scud' până în anul 1866. Scudul este denumirea dată în special în Franța, pe la jumătatea secolului al XIV, monedelor de aur și argint care aveau imprimate scutul regal sau stema în formă de scut și care au circulat și-n Italia, prin anii 1500 statul papal emițând proprii scuzi, de diferite valori în timp', a mai spus Iacob.

Potrivit muzeografului, se urmărea să se reia circulația monedelor metalice obișnuite, în special din cupru, pentru a reporni economia locală și pentru a putea retrage excesul de obligațiuni de hârtie și de bani de hârtie republicani care se răspândiseră în mod nesănătos.

'Prin edict papal, semnat de secretarul de stat, cardinalul Antonelli, la 18 iunie 1866, se stabileau noile tipuri de monezi paritatea și condițiile de schimb ale celor vechi, care treptat aveau să fie retrase circulație prin aplicarea cursurilor de schimb stabilite (...). Pentru monedele noi, bucăți de o sută, cincizeci, douăzeci, zece și cinci lire au fost bătute în aur și de asemenea cinci, doi și cincizeci, doi, o liră și cincizeci de cenți în argint. Cât privește monedele de bronz, s-a început (baterea) în bronz a monedelor de zece, cinci, doi și jumătate și un centessimo. Compoziția acestor din urmă a fost înființată în proporțiile de nouăzeci și cinci de părți de cupru, patru de staniu și una de zinc. Ulterior, în septembrie 1866 s-a dispus și baterea celor de 20 de centessimo cu valoare 4 soldi. Pentru 1868, anul pontificatului XXII (data monedei în cauză), au fost bătute 2.473.000 de exemplare', a subliniat Mircea Radu Iacob.

Directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă, a precizat, pentru AGERPRES, că una dintre colecțiile muzeale este cea numismatică, care cuprinde monede și bancnote din diferite epoci istorice, atât bancnote emise în actualul spațiul românesc, cât și bancnote și monede emise în întreaga lume.

'Mare parte a aceste colecții provine din vechea colecție a Gimnaziului Evanghelic din Sighișoara, actualul Liceu Teoretic 'Joseph Haltrich'. În cadrul colecției, colegul nostru, Mircea Radu Iacob, a identificat prezența celor mai mici bancnote emise în lume, în perioada Primului Război Mondial. Acestea sunt bancnote românești emise de către Banca Națională a României în anul 1917. Având în vedere faptul că în acest an am sărbătorit 160 de ani de la nașterea regelui Ferdinand I, am dorit să evocăm acest moment important din istoria României prin organizarea unei mici expoziții în care să prezentăm aceste bancnote emise în anul 1917', a precizat Nicolae Teșculă.

Pe parcursul Festivalului Sighișoara Medievală, vizitatorii mai pot afla detalii inedite despre Vlad Dracul și despre fiul său, Vlad Țepeș, despre care se crede că s-a născut la Sighișoara, în expoziția din Sala Armelor a Muzeului de Istorie.

De asemenea, la MYstical Transylvania poate fi admirată expoziția 'The Dracula Investigation' - Istoria adevărată a lui Vlad Țepeș. Tot aici este prezentată și o altă expoziție, 'Sighișoara Tales', o călătorie în timp alături de Hermann Oberth, unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii mondiale, inventatorul duzei conice, piesă care a permis pentru prima dată rachetelor să ajungă în cosmos, dar și inventatorul rachetelor V1 și V2, folosite de Germania în cel de-al doilea Război Mondial.

De altfel, poveștile cu și despre Vlad Țepeș au împânzit Cetatea Medievală pe parcursul festivalului, atât prin animația stradală a artiștilor participanți, cât și la tarabele meșteșugarilor.

În cadrul celei de-a XXX-a ediții a Sighișoarei Medievale mai au loc prezentări de arme și echipamente din secolele XI - XIV făcute de Mercenarii din Asserculis, lupte ale Scutierilor de Muhlbach și dansuri istorice ale domnițelor acestora, competiții ale străjerilor, organizate de Străjerii Cetății Bistrița, târguri de 'robi', spectacole de magie și de jonglerie, precum și muzică medievală 'Pedepse medievale' ale Breslelor Unite.

Programul festivalului mai cuprinde spectacole de teatru commedia dell'arte, farse medievale, lupte cavalerești și prezentări ale taberelor, povestea clovnului Lorenzo, dueluri interactive, ateliere de pielărie, pictură pe scuturi, numeroase recitaluri de muzică medievală, filme pentru copii, ateliere de mânuire a armelor medieval, expoziții de pictură 'Sighișoara Medievală', ateliere de broderie, pielărie, zale, modelat în lut, pictură, ateliere de sticlărie, tâmplărie, de tăierea sării și de călărie.

Concertul serii urmează să fie susținut de formația 'Vița de Vie'. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălina Matei, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES