Satul Nețeni din comuna Mărișelu este comunitatea cu cea mai mică populație din județul Bistrița-Năsăud, cu toate că este situat la 22 de kilometri de municipiul reședință, Bistrița, iar drumul poate fi parcurs cu mașina în aproximativ o jumătate de oră.

Opt oameni mai locuiesc permanent în acest sat, însă numărul se dublează dacă îi luăm în calcul pe cei care dețin aici proprietăți, dar au domiciliul în altă parte. Pentru toți, biserica de lemn din centru este sufletul Nețului, cum își numesc ei satul, după vechea denumire, iar slujbele oficiate de tânărul preot Florin Gordon, o dată pe lună, sunt prilejul de a se regăsi ca obște, prin rugăciune.

Cum a ajuns un sat atestat documentar încă din anul 1341, care avea propria parohie și propria școală, să mai numere doar opt locuitori? Colectivizarea din perioada comunistă și exodul populației apte de muncă spre oraș sunt răspunsurile oamenilor din zonă, pe care i-am cunoscut într-o zi de sărbătoare, cu prilejul slujbei săvârșite în bisericuța din Nețeni. La aceste cauze s-au adăugat și condițiile grele de trai: drumul neasfaltat, naveta făcută peste deal, pe jos sau cu căruța, lipsa rețelei de apă potabilă și a iluminatului public.

Lucrurile s-au schimbat, însă, în ultimul an și jumătate, iar acum Nețeniul are și asfalt, și iluminat public, și apă potabilă, iar speranțele locuitorilor că satul poate fi repopulat au crescut.

Ioan Ilieș are 75 de ani și a fost profesor de educație fizică. S-a născut în Nețeni și a revenit la pensie în locurile natale. El crede cu tărie că satul poate redeveni comunitatea vibrantă de care își amintește din copilărie.

'Sunt un vechi locuitor al satului Nețeni, aici m-am născut, aici am văzut lumina zilei în anul 1950. Această biserică este catedrala sufletului oamenilor din Nețeni, aici m-am botezat și, deși suntem puțini oameni în sat, sufletul nostru este mare. Îl așteptăm cu drag pe părintele nostru să vină, o dată pe lună sau la sărbători. Să știți că, deși este mic satul, a fost mare. Satul copilăriei mele era plin de tineri, nu era sărbătoare la care biserica să nu fie plină de credincioși. Apoi, la sărbătorile mari, după participarea la sfânta slujbă, nu era să nu fie horă în sat. Satul era plin de viață. Era școală în sat. Nu numai eu, ci și părinții mei au făcut șapte clase la noi în sat. A venit colectivizarea, toată lumea știe ce s-a întâmplat și oamenii au luat drumul bejaniei, orașelor, au lăsat satul pustiu. Este mare păcat, dar acum noi sperăm cu toții ca satul nostru să reînvie. (...) Eu m-am întors în sat cu drag și când am revenit acasă, în biserică, am plâns. Uite, și acum am emoții. Sper ca niciodată acest sat binecuvântat de Dumnezeu să nu dispară', a mărturisit fostul profesor.

O altă fiică a satului, doamna Mariana, este, la cei 67 de ani, cea mai tânără localnică din Nețeni. A revenit în sat după Revoluție, alături de soțul său, Costică, care de 15 ani este făt la biserică (ajutorul preotului). Au grijă de biserica din sat, lăcașul fiind reabilitat și resfințit în urmă cu aproape zece ani. Au un apartament și la Bistrița, dar nu îl folosesc, pentru că la Nețeni au găsit liniștea de care aveau nevoie. Amândoi apreciază îmbunătățirea condițiilor de trai din localitate și cred că acestea ar putea fi salvarea de care Nețul avea nevoie.

Colonelul în rezervă Ovidiu Dumbrăvan, născut de asemenea la Nețeni, a început cu mult înainte de pandemie să creioneze un plan prin care localitatea să renască.

'Prin anul 1978, registrele cu recensământul spun că în Nețeni existau 112 oameni și peste 50 de case locuite. În perioada 1978-1980, s-a luat în calcul să se desființeze satul Nețeni și atunci marea majoritate a plecat către orașe, copiii au mers la școli. Școala a mai funcționat până în 1974-1975 și pe urmă s-au dus (copiii - n. r.) la Mărișelu sau la Domnești, iar pe urmă încet, încet s-a depopulat satul. În urmă cu vreo 10 ani, am început să ne organizăm puțin, o asociație ad-hoc, pentru a salva localitatea Nețeni. Ne-am adunat și am făcut câteva proiecte. Prima dată ne-am gândit la a face un pic de curățenie, pentru a arăta și satul a localitate în care să se poată trăi. Nu am fost numai noi, băștinașii, ne-au ajutat foarte mult și cei care s-au căsătorit sau s-au mutat în Nețeni. Au fost cumpărate terenuri, au fost cumpărate case de locuitori din altă parte, care s-au stabilit aici și s-au adaptat condițiilor', povestește Ovidiu Dumbrăvan.

Demersul a fost sprijinit de Primăria comunei Mărișelu, care nu a exclus Nețeniul din niciun proiect de modernizare, astfel că anul trecut a fost dată în folosință rețeaua de apă potabilă, urmată de iluminatul stradal cu leduri, sistemul de monitorizare video, iar anul acesta s-a turnat pentru prima dată asfalt în localitate.

Primarul Horea Petruț spune că ulița principală din sat a fost asfaltată printr-un proiect de modernizare a străzilor din comuna Mărișelu, finanțat prin programul 'Anghel Saligny', iar drumul județean 154 D, care leagă localitățile Domnești-Nețeni-Albeștii Bistriței, este în curs de reabilitare printr-un proiect al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

'Eu zic că are șanse să fie repopulat satul, în condițiile în care vor beneficia de condiții la standarde europene, atâta timp cât ai drumuri și străzi asfaltate, beneficiezi de apă potabilă, de iluminat public, de orice servicii - mai puțin canalizarea, pe care nu avem cum să o rezolvăm într-un timp scurt, pentru că nu avem finanțări, că e populația foarte mică', a afirmat edilul.

Un alt mare ajutor pentru Nețeni sunt banii încasați prin concesionarea pășunilor private către proprietarii unor ferme de oi și vaci. O parte din sumele încasate de localnici merge către două proiecte comunitare deja începute. Primul se referă la construirea unui centru de zi, în imediata apropiere a bisericii, unde localnicii să se întâlnească, să socializeze. Un altul, în care Ovidiu Dumbrăvan este foarte implicat, este cel de ridicare a unei cruci cu o înălțime de peste nouă metri pe dealul ce străjuiește localitatea, pe un teren privat. Intenția comunității este de a inaugura crucea în toamna acestui an - fie la final de septembrie, fie în octombrie, când se sărbătorește hramul bisericii.

Localnicii se mândresc și cu faptul că frumusețea și liniștea zonei au atras spre Nețeni doi artiști plastici, cel mai cunoscut fiind sculptorul Mircea Mocanu, care a cumpărat o casă veche, pe care a renovat-o și a transformat-o în atelierul său de creație. De asemenea, un scriitor bistrițean a cumpărat aici un teren, atras și de prețurile foarte mici la care se vindea pământul în zonă.

De aproape trei ani, martor la toate aceste transformări ale Nețului este tânărul preot Florin Gordon, care a intrat în rândul clerului prin preluarea Parohiei ortodoxe Domnești, cu filia Nețeni.

'Prima dată când am venit în această comunitate, am fost la Nețeni, pentru a lua un veșmânt în care să fiu hirotonit ca preot. De atunci, legătura dintre noi a fost una deosebită, m-au respectat, m-au făcut să mă simt un copil al lor (...). Oamenii din Nețeni care vin la sfânta biserică, eu îi simt, personal, ca pe o catedrală plină, chiar dacă suntem într-un număr de opt sau cu alte ocazii mai mulți. Se simte duhul rugăciunii care vine dinspre oameni spre altar și dinspre altar spre oameni. Credem cu tărie că nicio rugăciune nu rămâne netrecută cu vederea înaintea lui Dumnezeu și este împlinită la vremea potrivită. De aceea, ne mândrim întru smerenie cu ceea ce se întâmplă la Nețeni astăzi, prin oamenii de bine și oamenii cu suflet mare, cu prezență de sută la sută la biserică', a spus părintele, după ce a ascultat mărturisirile enoriașilor despre istoria satului Nețeni.

Potrivit Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud, în județul Bistrița-Năsăud sunt 25 de localități care, la ultimul recensământ, aveau mai puțin de 100 de locuitori fiecare. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în zona de câmpie (în comunele Silivașu de Câmpie, Milaș, Urmeniș, Sânmihaiu de Câmpie, Chiochiș). Cea mai apropiată de municipiul Bistrița este Nețeniul, care are și cei mai puțini locuitori permanenți - opt în prezent, față de 21 la recensământul populației din anul 2011. AGERPRES/(A, AS - redactor: Tina Dumitrescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Anda Badea)

Foto: (C) Tina Dumitrescu / AGERPRES