Consiliul Europei avertizează cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent (raport)
Consiliul Europei a avertizat vineri, în raportul său anual, cu privire la agravarea supraaglomerării din închisorile de pe continent, cu creșteri semnificative ale numărului de deținuți în numeroase țări, în timp ce alte state au mai mulți deținuți decât locuri disponibile.
În raportul său, Statisticile Penale Anuale privind Populația din Penitenciare din 2024 (SPACE I), Consiliul Europei notează că între 31 ianuarie 2023 și 31 ianuarie 2024, numărul de deținuți la 100 de locuri disponibile a crescut de la 93,5 la 94,9.
În țări cu peste 500.000 de locuitori, 15 administrații penitenciare au raportat că au mai mulți deținuți decât locuri disponibile. Șase administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare severă: Slovenia (134 de deținuți la 100 de locuri), Cipru (132), Franța (124), Italia (118), România (116) și Belgia (113).
Acest indicator s-a înrăutățit în Franța, ajungând la 132 la 1 martie a acestui an și depășind 200 de deținuți la o sută de locuri disponibile în unele închisori sau unități, conform datelor ulterioare ale Ministerului Justiției din Franța, informează EFE.
Alte opt administrații penitenciare au raportat o supraaglomerare moderată: Croația (110), Irlanda (105), Suedia (105), Ungaria (104), Azerbaidjan (103), Finlanda (103), Turcia (102) și Macedonia de Nord (101). În plus, administrațiile penitenciare din Scoția (100) și Anglia și Țara Galilor (Regatul Unit, 98), precum și Serbia (98), au funcționat la capacitate maximă sau aproape de aceasta, fluctuații minore ale numărului de încarcerări putând duce la supraaglomerare.
Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, adaugă, de asemenea, că în perioada de un an încheiată la 31 ianuarie 2024, 13 dintre membrii săi au înregistrat o creștere semnificativă a populației penitenciare, în frunte cu Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%) și Malta (+11,1%).
La 31 ianuarie 2024, în cele 51 de administrații penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei erau deținuți 1.021.431 de oameni, ceea ce reprezintă o rată medie a populației penitenciare de 105 deținuți la 100.000 de locuitori pe întreg continentul. Luând în considerare administrațiile penitenciare din țările cu o populație de peste un milion de locuitori care au transmis date atât pentru 2023, cât și pentru 2024, rata medie a populației penitenciare europene a scăzut ușor, de la 116,2 la 115,1 deținuți la 100.000 de locuitori (-0,9%).
Treisprezece administrații penitenciare au înregistrat o creștere semnificativă a ratelor populației penitenciare din ianuarie 2023 până în ianuarie 2024, în țări cu peste 500.000 de locuitori: Slovenia (+25,4%), Suedia (+15,5%), Malta (+11,1%), Serbia (+9,4%), Croația (+8,3%), Azerbaidjan (+8,3%), Italia (+7,8%), Albania (+7,5%), Regatul Unit (Irlanda de Nord, +6,9%), Belgia (+6,8%), Regatul Unit (Scoția, +6,7%), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, +6,4%) și Irlanda (+5,4%). Ratele de încarcerare au scăzut substanțial doar în Bulgaria (-14,5%), Luxemburg (-14,5%), Turcia (-12,9%), Estonia (-12%), Lituania (-9,4%) și Ungaria (-7,3%), rămânând stabile în 24 de administrații penitenciare.
În pofida acestor scăderi, țările cu cele mai mari rate de încarcerare au fost Turcia (356 de deținuți la 100.000 de locuitori), Azerbaidjan (264), Georgia (261), Republica Moldova (235), Polonia (202), Ungaria (195), Albania (192), Cehia (180), Slovacia (179), Serbia (177), Letonia (175) și Muntenegru (164). Alte țări cu rate ridicate de încarcerare sunt Lituania (158), Regatul Unit (Anglia și Țara Galilor, 145) și Macedonia de Nord (143).
Cele mai mici rate de încarcerare s-au înregistrat în Olanda (54), Norvegia (54,1) și Bosnia-Herțegovina (54,2).
''Suprapopularea compromite serios condițiile de viață ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare ale administrațiilor'', notează în raport profesorul Marcelo Aebi, șeful echipei de la Universitatea din Lausanne (Elveția) care a elaborat documentul.
Cetățenii străini reprezintă o parte substanțială a populației penitenciare din Europa, dar prezența lor este distribuită extrem de inegal. Conform mediei aritmetice, 25% dintre deținuții din închisorile europene sunt cetățeni străini, dar mediana (care ia toate elementele care se mediază și găsește valoarea din mijloc - n.r.) este de doar 16%. Această diferență mare subliniază o distribuție dezechilibrată, modelată de fluxurile de migrație, cadrele juridice și geografia geopolitică.
La o extremă a spectrului, administrații penitenciare din Elveția (72%), Grecia (54%), Austria (53%), Catalonia, în Spania (50%) și Germania (49%) raportează procente foarte mari de deținuți străini. În schimb, mai multe administrații penitenciare din Europa de Est - cum ar fi România (1,1%), Republica Moldova (1,3%) și Azerbaidjan (2%) - înregistrează unele dintre cele mai mici procente de deținuți străini. Acest model geografic reflectă în linii mari schimbările demografice europene de la începutul anilor 2000: țările din Europa de Vest au înregistrat o creștere a populației alimentată de imigrație, în timp ce națiunile din Europa de Est se confruntă adesea cu un declin al populației din cauza emigrării.
Potrivit AFP, cele mai frecvente infracțiuni pentru care oamenii ajung la închisoare sunt traficul de droguri (16,7%) și furtul (12,3%).
Proporția femeilor din închisorile europene este de 4,9%, o cifră ''remarcabil de consistentă în toate țările'', potrivit Consiliului Europei.
Situația României
Potrivit raportului Consiliului Europei consultat de AGERPRES, România are un total de 23.879 de deținuți, ceea ce reprezintă 125,3 deținuți la 100.000 de locuitori, iar densitatea în centrele penitenciare este de 116,3 deținuți la 100 de locuri disponibile. Unui angajat dintr-un penitenciar îi revin 1,8 deținuți.
Vârsta medie a populației carcerale din România este de 38 de ani. Treisprezece la sută din întreaga populație carcerală are între 18 și 25 de ani, 69% între 26 și 49 de ani, 16% între 50 și 64 de ani și 2,8% între 65 de ani și peste.
În cazul României, procentul femeilor din întreaga populație carcerală este de 4,5%, iar cel al străinilor de 1,1%.
În ceea ce privește motivul condamnărilor, 23,1% din populația carcerală a fost condamnată pentru omucidere sau tentativă de omucidere, 17,3% pentru furt și doar 5,6% pentru infracțiuni legate de droguri.
Un procent de 12,7% deținuți nu au încă o sentință definitivă. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Fostul președinte al României Traian Băsescu a reprimit cetățenia Republicii Moldova, anunță Maia Sandu
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a redobândit cetățenia Republicii Moldova, după cum a anunțat marți președinta moldoveană, Maia Sandu, într-o postare pe Facebook. În mesajul său, Maia Sandu a subliniat sprijinul constant oferit de Traian Băsescu cetățenilor din Republica Moldova, indiferent de contextul politic de la
Maia Sandu îl felicită pe Cristian Mungiu pentru al doilea său trofeu Palme d'Or la Cannes
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a felicitat pe regizorul Cristian Mungiu pentru câștigarea trofeului Palme d'Or la cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, sâmbătă seara, cu lungmetrajul 'Fjord'. 'Este o mare bucurie să vedem un cineast de renume, cu rădăcini în Republica Moldova,
BBC World Service va oferi din iunie conținut în maghiară și în română
BBC World Service va lansa în luna iunie servicii pilot în limbile maghiară și română BBC News Magyarul și BBC News România, conform unui comunicat transmis vineri de instituție. Website-ul (bbc.com/magyarul) și canalele de pe Facebook și Instagram în limba maghiară vor fi lans
Secretarul de stat Sorin-Dan Moldovan: Doborârea unei drone deasupra Estoniei transmite un mesaj clar Rusiei
Doborârea unei drone în spațiul aerian eston la începutul acestei săptămâni transmite un mesaj clar Rusiei că incursiunile în spațiul aerian al NATO nu vor fi tolerate, a declarat vineri secretarul de stat și șeful Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale din cadrul Ministerul Apărării Naționale,
VIDEO Germania/Bloc prăbușit la Goerlitz: Al treilea corp găsit sub dărâmături
Corpul unei a treia persoane a fost găsit sub dărâmături după prăbușirea unei clădiri luni, la Georlitz, în estul Germaniei, a anunțat joi poliția, notează AFP. Miercuri seară, echipele de salvatori descoperiseră inițial cu ajutorul unui câine de căutare corpul unei femei de 25 de ani de naționalitate română.
Comisarul Andrius Kubilius anunță semnarea celui de-al patrulea acord de împrumut cu România în cadrul SAFE
Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a anunțat joi semnarea celui de-al patrulea acord de împrumut cu România în cadrul programului european SAFE. 'SAFE demonstrează angajamentul nostru ferm față de securitatea europeană și, în special, față de Flancul Estic', a scris Kubilius într-o postare pe pl
Corpul celei de-a doua turiste românce a fost recuperat de sub dărâmăturile imobilului prăbușit în Germania
Corpurile celor două femei românce aflate în imobilul din orașul german Goerlitz care s-a prăbușit luni seară au fost găsite sub dărâmăturile clădirii, a anunțat joi poliția germană, transmite AFP. Cu ajutorul unui câine de urmă, echipele de salvare au găsit miercuri seară mai întâi trupul unei românce în vâ
Eurodeputatul Victor Negrescu avertizează că România riscă să piardă între 10 și 15 miliarde euro din PNRR
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Eurodeputatul Victor Negrescu (din grupul europarlamentar S&D) a lansat joi un apel la responsabilitate din partea formațiunilor politice proeuropene din România pentru a se asigura că sunt atrase toate resursele financiare din PNRR, în contextul în care țara noastră ri
Germania/Bloc prăbușit la Goerlitz: Echipele de salvare au recuperat trupul unei turiste românce
Echipele de salvare au recuperat trupul unei turiste românce în vârstă de 25 de ani din dărâmăturile unui bloc de apartamente prăbușit în estul Germaniei, a declarat poliția pentru dpa joi dimineață. Căutările pentru alte două persoane dispărute continuă, a menționat o purtătoare de cuvânt a poliției.
Evenimentele politice recente din România, urmărite cu interes de grupurile politice din PE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Criza politică din România, care durează deja de câteva săptămâni și a cărei rezolvare este dificil de anticipat, este urmărită cu interes de grupurile politice din Parlamentul European, care și-au exprimat sprijinul pentru formațiunile românești afiliate lor.
Negrescu: România trebuie să-și fundamenteze o poziție de țară clară privind viitorul buget multianual al UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: România trebuie să-și fundamenteze o poziție clară, ca rezultat al unor consultări reale cu societatea civilă, partenerii sociali și autoritățile locale, astfel încât țara noastră să transmită un mesaj ferm privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, a declarat mi
Dan Barna: PNRR a fost cel mai bun program de țară avut de România în acești ani
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: ''Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost cel mai bun program de țară pe care l-a avut România în acești ani, un program cu obiective de dezvoltare foarte clare'', a afirmat miercuri eurodeputatul Dan Barna, vicepreședinte al grupului Renew Europe.
Ștefănuță: Deschiderea efectivă a negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la finalul lui iunie, posibilă, dar nu probabilă
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Deschiderea primului cluster al negocierilor de aderare cu Republica Moldova până la finalul mandatului președinției cipriote a Consiliului UE este posibilă, dar nu și probabilă, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, la Strasbourg, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlament
Germania:Trei persoane, printre care două românce, căutate de salvatori după prăbușirea unui imobil la Görlitz
Echipe de salvare căutau marți trei persoane, printre care două tinere românce, date dispărute la Görlitz, în estul Germaniei, în urma prăbușirii, cu o zi în urmă, a unui imobil cu apartamente turistice, a comunicat poliția germană, autoritățile investigând o posibilă explozie de gaz drept cauză, informează AFP și dpa. Persoa
Eurodeputații AUR critică prestația guvernului Bolojan în privința PNRR
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Actuala criză politică din România ar trebui depășită cu foarte mult pragmatism din partea clasei politice, întrucât românii au nevoie urgent de un guvern stabil și responsabil, care să știe și să fie dispus să facă reforme, a declarat marți eurodeputata Georgiana Teodorescu (grupu