Din cauza prăbușirii natalității, 85 din cele 364 de sate din județul Dolj, adică circa 23%, se află în risc de dispariție.

64,01% sunt sate progenic vulnerabile (mai puțin de un copil pe gospodărie) și mai puțin de 11% sunt sate cu progenie pozitivă (mai mult de un copil pe gospodărie).

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Sociologie (INSOC) al Academiei Române, pe tema declinului demografic în mediul rural și mic urban din județul Dolj, spațiul rural se confruntă cu un fenomen aparte, acela al dispariției satelor. În analizele sale, Dimitrie Gusti încadra aceste sate în categoria 'satelor care mor'. Un asemenea deznodământ decurge fie din contracția fondului progenic (număr mic de copii pe gospodărie sătească), fie direct din procesul depopulării (părăsire-emigrare).

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

'Dispariția anunțată de contracția fondului progenic este una cu propagare târzie, cea prin depopularea satelor este una cu propagare directă. Satele progenic vulnerabile sunt majoritatea. Acestea sunt cele cu un număr mediu de sub 1 copil/ gospodărie, adică sate cu un număr considerabil de gospodării fără copii. Proporția acestei categorii de sate atinge un procent de 64%, adică 233 din 364. În fine, satele aflate în afara amenințării induse de contracția fondului progenic se ridică la circa 10% din total, adică 36 din cele 364. Circa trei sate se disting printr-o progenie crescătoare: Stupul rural este masiv golit de albinele lucrătoare și nici matca nu are prea multă putere de păstrare a roiului. În mod straniu, acesta a devenit mai degrabă adăpost decât uzină vie lucrătoare ', se menționează în lucrarea 'Doljul social - spațiul rural și mic urban. Declin demografic, îmbătrânire, migrație. Spectrul dispariției unor comunități rurale și mic urbane din județul Dolj', realizată de Institutul de Sociologie al Academiei Române în parteneriat cu Consiliul Județean Dolj, sub coordonarea prof.univ.dr.Ilie Bădescu, și publicată la Editura Academiei României în 2024.

Unul din cele 85 de sate din județul Dolj aflate în risc de dispariție (mai puțin de 0,5 copii pe gospodărie) este satul Urdinița, din comuna Brabova, comună cu cinci sate și 1.418 locuitori, potrivit recensământului din 2021, din care doar 29 erau copii de până la 4 ani, iar 428 au peste 65 de ani. Satul Urdinița are 316 locuitori și majoritatea au peste 70 de ani. La ora prânzului, toată lumea iese la poartă așteptând mașina care le aduce pâine, pentru că distanța până la cel mai apropiat magazin este foarte mare și nu mai pot merge atâta drum pe jos.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

'Aici la noi dacă mai sunt 100 de gospodării unde mai locuiește cineva, iar în general sunt persoane vârstnice, peste 70 de ani. Mai sunt câteva familii sub 70 de ani. Copii nu mai sunt deloc. Ce frumos era în satul ăsta, aici la biserică, unde au făcut de câțiva ani și cimitir. Erau nunți, erau botezuri, era tineret în sat. Acum nu se mai fac, că nu are cine... După '90 încoace nu am mai văzut nuntă sau botez la biserica asta. De mai bine de 20 de ani... Mulți sunt acolo, la cimitir', ne-a povestit o femeie de 76 de ani din satul Urdinița, care locuiește singură de 27 de ani, de când i-a murit soțul.

'Copiii sunt la Craiova, vin la sfârșit de săptămână să îmi aducă ce mai am nevoie. Aici lângă mine sunt trei case care sunt pustii. Mai rar stau două persoane într-o casă, majoritatea sunt câte o persoană. Peste 10 ani pe-aici va fi pustiu. Mulți au vândut pământul, alții l-au dat în asociații că nu mai are cine să muncească la 70-80 de ani. La biserică se țin slujbe în fiecare duminică, la sărbători, sunt respectate sărbătorile. Și asta este situația multor sate din România. Ce poate să mai facă o persoană de 50 de ani aici? Nu are ce să facă', ne-a mai spus ea. Despre ceea ce se întâmplă în țară crede că lucrurile nu merg deloc bine, 'parcă mai bine ar gândi un om de la sat decât cei care apar și vorbesc la televizor'.

Între timp, discuției noastre s-a alăturat și o vecină ceva mai tânără, care s-a așezat și ea pe banca de la poartă în așteptarea mașinii cu pâine.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Tot în Urdinița am găsit-o la poartă în așteptarea mașinii cu pâine și pe Victorița Catană, de 83 de ani. Fără copii, ea trăiește singură de mai bine de 30 de ani, după ce soțul i-a decedat. Din cauza neputințelor și a problemelor de sănătate, inclusiv de văz și auz, tanti Victorița a vrut la un moment dat să se ducă la căminul de bătrâni din comună - Centrul Medico-Social din Brabova al Consiliului Județean Dolj, însă vecinii și-au luat angajamentul că o îngrijesc ei.

'Le dau bani la oameni și-mi cumpără legume și-mi gătesc, le dau bani și de butelie. Nu mai aud nimic, nu mai văd. Să le spui acolo 'Fusei la Urdinița și o femeia oarbă sta la poartă să aștepte și ea pâinea'. Dacă nu aș fi avut vecinii, plecam la azil, mă duceam și îmi pierdeam urma. Fata asta de peste drum mă spală, îi dau 100 de lei, oamenii ăștia îmi gătesc, și le dau 300 lei. Îmi aduc mâncare, îmi aduc apă, și zisei că dacă ia Gabi turtiță, să iau și eu două turtițe, că pusei o țâră mâncare de praz, că mi-a făcut mâncare de praz, și o pusei în cuptorul sobei să se încălzească până vine pâinea', ne-a povestit tanti Victorița.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

În urmă cu 20 de ani, casa în care locuia i-a fost luată de șuvoaiele de apă care au venit primăvara de pe versanți în urma ploilor abundente și topirii zăpezii, iar atunci, ca prin minune, a scăpat cu viață. Despre casa în care locuiește acum spune că a fost construită de Gigi Becali lângă casa părintească, unde locuia fratele, însă acum nu mai locuiește nimeni.

'A venit balta mare dinspre Botoșești Paia (localitatea vecină - n.r.) și mi-a luat tot. M-au scos oamenii prin pod. Balta din sus și cu pomii au dat în casă și mi-au făcut-o praf. Casa în care stau acum a fost construită de Gigi Becali, să-i dea Dumnezeu sănătate. Când s-au apucat oamenii de casă am dat toată economia de la CEC, strânsesem și eu 47 de milioane (de lei vechi - n.r.) și m-am dus și le-am ridicat, că trebuiau cuie și ce mai aveau nevoie oamenii care lucrau. Era februarie și bătea viscolul... Cumpărasem o mașină de lemne, umplusem magazia de grâu... a luat apa tot... sacii cu grâu s-au oprit în vale. Și țoale și tot a luat apa, am rămas fără nimic. Dacă n-aș avea vecinii, plecam în lumea largă, mă duceam până-mi pierdeam de urmă. Dar nu intri în casă să vezi așa oarbă cum țin și eu curățenie? Plecam la azil, dar Lenuța, nevasta vecinului a zis: 'Dadă Toră, de ce vrei să pleci la azil dintre noi?' 'Păi nu mai văd să gătesc, să mă îngrijesc.' 'Stai liniștită, cât ai trăi, noi te întreținem, cu banii dumitale, avem grijă de dumneata ca de copiii noștri.' Și așa au făcut. Dar mi-e teamă să nu mă găsească moartă în casă, că uite se face cald și ei pleacă la muncă, la vie, la câmp...', a continuat femeia povestea ei.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Lângă ea, în casa părintească nu mai locuiește nimeni, pentru că fratele a murit, iar nepotul stă în Craiova și l-a atenționat că ar fi bine să mai treacă să îngrijească curtea.

În timp ce stăteam la taină, în dreptul nostru a oprit o mașină cu lemne, iar șoferul a întrebat dacă nu vrem să cumpărăm. 'Pe ce să iau lemne? Lasă că acu veni Dumnezeu cu căldura', a răspuns femeia. Și vecina de peste stradă a strigat s-o atenționeze că dacă vine mașina ea vrea turtițe.

La fel ca și Urdinița, în risc de dispariție din cauza natalității scăzute sunt și satele Bâzdâna, Cernat, Piscu Lung, Valea Mare, Poienile, Ploștina, Stoicești, Gogoșita, Gogoșu, Frățila, Langa, Infrătirea, Ungurenii Mici, Târnava, Gogoșești, Frasin, Seglet, Geblești, Călinesti, Sopot, Ștefănel, Buzduc, Grecești, Brândușa, Grădistea, Rasnicu Bătrîn, Motoci, Lazu, Floran, Gaia, Veleni, Fântânele, Știubei, Golfin, Sumandra, Vârvor, Pereni, Gura Racului, Răchita de Jos, Nedeia, Mischii, Bușteni, Afumați, Mărăcinele, Tencănău, Ciutura, Căciulatu, Cioroiu Nou, Prejoi, Foișor, Ungureni, Georocu Mare, Viișoara Moșneni, Luncșoru, Dobromira, Curmîtura, Beloț, Săpata, Bucovicior, Å¢iu, Lăcrița Mare, Bulzești, Seaca de Padure, Carpen, Botoșești-Paia, Bărboi, Săliște, Vela, Măcesu de Jos, Meteu, Șimnicu de Sus, Filaret, Preajba de Jos, Hunia, Velești, Răchita de Sus, Măceșu de Sus, Bascov, Picăturile, Ostroveni, Goicea, Cornu, Vârvoru de Jos, Rupturile.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Studiul Institutului de Sociologie prezintă și o distribuție a satelor din Dolj pe scara de mărime a populației: șase sate nu mai au niciun locuitor (1,65%), au 'murit'; 20 de sate au mai puțin de 50 de locuitori, (5,49%), 22 de sate (6%) au între 50 și 100 de locuitori, 36 de sate (9,89%) au între 101 și 200 de locuitori, 72 de sate (19,78%) au între 201 și 400 de locuitori, 112 sate (30,77%) au între 401 și 1.000 de locuitori, iar 96 de sate (26,37%) au peste 1.000 de locuitori. Satul are organicitatea lui, încât poate fi comparat unui 'corp'. Un cunoscutul demograf, academicianul Vladimir Trebici, a folosit chiar noțiunea de 'corp demografic' pentru a defini această organicitate a unei comunități demografice.

'Corpul demografic al ruralului din Dolj, și nu numai, se caracterizează prin câteva trăsături (cu gradații diferite de la o comună la alta): a) îmbătrânește, b) este relativ 'obosit' socio-demografic (frecvența și intensitatea interacțiunilor reproductive este scăzută, situată sub pragul critic); c) etalează semne de hipotimie (hipotimia este definită și ca oboseală de tonus sau de ritm; un exemplu în acest sens este scăderea bucuriei nașterii de prunci - care este unul dintre sentimentele maternității. Această scădere a bucuriei legate de progenie este semnul oboselii de tonus a corpului demografic); d) hipotimia, la rândul ei, induce fenomenul de aplatizare a vitalității corpului demografic (diminuarea parametrilor funcționali: naștere, nupțialitate, progenie, adică număr de copii pe o gospodărie etc.), fenomen definitoriu pentru ceea ce demografii americani au denumit iarnă demografică; e) o altă trăsătură: corpul demografic este amenințat de volatilitate (convulsii) și f) prezintă semnele alarmante (simptome) ale predispoziției spre sterpie opțională', spune profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie, în lucrarea menționată.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Potrivit specialistului, fenomenul satelor care mor este o permanență în istorie, însă acesta este încă insuficient cercetat.

'Localitățile mor ca și persoanele, doar că pot să și renască în același cadru ori într-unul schimbat. Dispariția satelor ca fenomen a rămas încă insuficient studiată. Prin această cercetare pilot, realizată într-un parteneriat cu Consiliul Județean Dolj, am deschis acest capitol al sociologiei rurale la un nivel, deocamdată, de simplă sociografie, urmând ca echipele noastre să inițieze proiecte viitoare de aprofundare a studiilor pentru a identifica factorii care contribuie la un asemenea deznodământ. Corpul demografic se distinge prin trăsături precum vârsta, regimul de vitalitate (sănătate) etc. O familie ori o comunitate mai mare pot îmbătrâni tot așa cum îmbătrânesc și indivizii din care se compun acestea. Spre deosebire de corpul anatomo-fiziologic, corpul demografic poate să și re-întinerească. Ipoteza noastră este că în momentul în care a fost afectată gospodăria rurală a fost grav afectată și familia ca nucleu moral al comunității și, prin cele două, a fost afectată însăși '˜comunitatea de viață' denumită sat, cum o definește Ernest Bernea. Adepții liberalismului extremist pot saluta slăbirea și dispariția satului ca tip de comunitate. Le revine, însă, responsabilitatea să pună ceva în loc care să fie cel puțin la fel de trainic', a declarat profesorul Ilie Bădescu pentru AGERPRES.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

El atrage atenția că lumea întreagă se confruntă cu prăbușirea civilizațiilor țărănești.

'Dispariția societăților țărănești este unul dintre marile dezastre la scară planetară. Marile corporații agro-alimentare, care au eliminat agrosistemul țărănesc, nu pot compensa efectele civilizaționale ale acestui fenomen. Când în lume nu vor mai fi țărani, lumea va candida la înfrângeri definitive, obișnuia să spună marele scriitor și filozof al culturii Paul Anghel', a mai spus profesorul Bădescu.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Cercetarea pilot realizată de Institutul de Sociologie în județul Dolj a vizat mai multe dimensiuni și oferă un tablou realist și un diagnostic comprehensiv pentru întregul rural și urbanul mic din raza județului. De asemenea, studiul vine și cu propuneri de măsuri pentru regândirea politicilor de dezvoltare pe direcții strategice, în vederea ameliorării fenomenelor de declin demografic, îmbătrânire și migrație și reducerea riscului de dispariție a acestor comunități. Trăsătura distinctivă a acestui studiu este și concepția realizării sale în parteneriat cu echipa administrativă a județului.

Necesitatea unei Strategii de Dezvoltare Integrată (SDI) la nivelul județului Dolj, precizează profesorul Ilie Bădescu, are în vedere crearea și creșterea unor poli de dezvoltare prin valorificarea potențialului din zonele rurale și urbanul mic și prin implementarea de proiecte de dezvoltare economice, sociale și de mediu, care să reducă din amploarea fenomenului migrației și al depopulării.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

'Asemenea proiecte au puterea de a atrage în mediul lor și comunitățile rurale și mic urbane, modest spre slab integrate în vechea strategie. Efectul ar putea să fie unul care să genereze un mediu puternic structurat, singurul care poate genera bunăstare pentru toți. Nucleul acestei noi politici este definit de conceptul Strategiei de Dezvoltare Integrată. Studiul atestă că modelul dezvoltării integrate a început să fie trasat și implementat de către a treia generație a elitei politice și administrative (națională și județeană) prin regândirea politicilor de dezvoltare pe direcții strategice ca cele sintetizate în cadrul propunerilor rezultate din cercetare și argumentate în cadrul Raportului INSOC (de 500 de pagini cuprinzând rezultatele cercetărilor) și al Atlasului sociologic rural și mic urban (100 pagini). Noutatea derivă din modelul realizării cercetării printr-un parteneriat cu Consiliul Județean Dolj, ceea ce apropie cercetarea de modelul studiilor gustiene, centrate pe binomul cercetare-acțiune socială', concluzionează profesorul Bădescu.

Populația județului Dolj a scăzut în ultimii 10 ani cu 61.102 persoane, adică cu 9,25%, ajungând în 2021 la 599.442 persoane de la 660.544 cât era în 2011, mai mult de jumătate din această pierdere fiind înregistrată în municipiul Craiova (35.366 persoane), potrivit rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021), prezentate de Direcția Județeană de Statistică Dolj. AGERPRES/(A, AS - redactor: Maria Mitrică, editor: George Onea, editor online: Adrian Dădârlat)