Numărul turiștilor înregistrați de o pensiune din satul tulcean Sarichioi este mai mic, în momentul de față, de cel puțin două ori față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anilor trecuți, cel mai probabil din cauza situației economice, cotele mici ale lacului Razim oferindu-le oaspeților posibilitatea de a vedea mai bine de pe mal insula Popina.

Administratorul unei unități de cazare de pe malul lacului Razim, Mihai Adrian Sasna, a declarat pentru AGERPRES că, în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Guvern nu va majora tarifele practicate pentru cazare, cu atât mai mult cu cât numărul turiștilor este în scădere.

'Turismul este mult mai slab decât în anii trecuți, de două sau de trei ori. Oamenii sunt temători să-și cheltuiască resursele. Își pun semne de întrebare dacă vin vremuri bune sau rele. Măsurile de austeritate vor afecta toate costurile, dar noi am spus că nu vom schimba prețurile', a afirmat Mihai Adrian Sasna.

Cultura locală și tradiția gastronomică a zonei sunt cele mai importante atracții pentru vizitatori, în opinia lui.

'Datinile care se mai păstrează aici nu le mai întâlnești în România. Să mergi duminica prin localitate, atunci când este târgul sătesc, și să vezi oamenii îmbrăcați tradițional lipovenesc venind de la biserică! Fun fact - erau niște nemți zilele trecute care au rămas cu gura căscată când au văzut o bătrână îmbrăcată tradițional pe un scuter', a mai spus Mihai Adrian Sasna.

Referindu-se la scăderea nivelului apei din lacul Razim, administratorul pensiunii a menționat că situația este cauzată de colmatarea canalului de legătură dintre lac și Marea Neagră care a fost semnalată de pescari încă de acum 15 ani autorităților care nu au găsit soluții.

'Gândiți-vă că acum aproape 15 ani, în lac era apă parțial sărată. Înainte, în timpul iernii, mulți pescari traversau lacul cu bărcile și intrau pe mare să pescuiască. Acum, sunt obligați să-și încarce bărcile în mașini și să le ducă la mare. S-a distrus balta asta. Din cel mai mare luciu pe care-l avem în România și al doilea, dacă nu mă-nșel, din Europa de Est, din cauza braconajului, a colmatării canalelor, a dispărut peștele. Bunicul meu a fost gazdă de pescari, că pe vremea lui nu existau cherhanale. Am avut un șoc foarte mare, atunci când, pe la 14-15 ani, am fost la un pescar bătrân în curte și am întrebat care e șalăul. Când eu știam că șalăul are peste un metru, un metru și jumătate, el îmi arăta niște puiet, că ăla e tot șalăul. Singurele soluții, deși nu sunt de acord cu ele, chiar dacă s-a demonstrat că într-un mediu controlat există șanse, ori concesiunea, ori o lege foarte aspră în care 10-15 ani să se sisteze tot pescuitul de pe lac', a mai spus tânărul administrator de pensiune.

La punctul gastronomic local amenajat pe terasa pensiunii, oaspeții mănâncă, dar nu toți apreciază preparatele din pește.

'Eu n-am încercat peștele până acum. Poate voi gusta spre seară. Dar soțul a mâncat deja storceag. Noi suntem din Cluj. Nu am fost niciodată aici și eram curioși să vedem ce este. Mâncarea a fost foarte bună. Băieții au mâncat borș pescăresc și mi-au spus că a fost delicios', a declarat una din persoanele de pe terasă, Marta Sabău.

În lacul Razim, sunt câțiva copii care se joacă, supravegheați de două mame care stau pe o bancă și vorbesc.

'Aici, nu sunt pietre și nici scoici, iar copiii sunt în siguranță. Apa e foarte mică. E secetă și se irigă câmpul cu apa asta. De ce să vină turiștii aici? Să vadă cetatea Heracleea (cunoscută și sub numele Enisala, n.red.), insula Popina, să meargă în Deltă', a afirmat una dintre cele două mame, Lida V.

Copiii ies din apă și se joacă cu un șerpișor, pe care-l pun pe o masă.

'Îl aruncăm înapoi în apă. Nu e veninos', spune unul dintre ei, în timp ce fetițele țipă și zic că le este teamă.

Întrebați de ce ar veni alți copii la Sarichioi, Antonia, în vârstă de 11 ani, laudă apa lacului.

'Este un loc turistic unde poți vedea foarte multe. E o priveliște frumoasă, mai ales la apus, și pot veni foarte mulți copii, că apa e caldă', spune ea.

În parcul dintre locul de scăldat și punctele de acostare ale bărcilor pescărești, este și un loc de unde vizitatorii pot închiria hidrobiciclete cu care se pot face plimbări până la insula Popina care se vede tot mai bine, din cauza scăderii nivelului apei din lac.

'Eu am fost de cinci ori pe insulă', se laudă un băiat.

Pe panoul informativ din parcul de pe malul lacului Razim amenajat de Primăria comunei Sarichioi, turiștii pot afla legenda celui mai întins lac din România, date despre istoria localității, despre portul lipovenesc, dar și despre insula Popina și alte atracții turistice din comună.

Cu o suprafață de 415 kilometri pătrați, parte a complexului lagunar Razim-Sinoe, lacul s-a format în golful Halmyris, iar conștiința colectivă îl amintește pe Stepan Razim, conducătorul unei rebeliuni împotriva boierimii ruse, în amintirea căruia cazacii care s-au așezat în zonă au botezat apele lacului. Între anii 1850-1870, în satul Sarichioi, ar fi existat până la 20 de cherhanale, iar ultima a funcționat până în jurul anului 1957, în condițiile în care înainte de Al Doilea Război Mondial, aici locuiau aproape 800 de pescari.

Insula Popina, declarată rezervație naturală în anul 1963 și inclusă în cele 18 areale de protecție integrală din Rezervația Biosferei Delta Dunării, are o suprafață de circa 98 de hectare, iar cele mai vechi mențiuni ale zonei în care se află bucata de pământ sunt din antichitate. Conform cercetătorului I. Gh. Petrescu, structura geologică a insulei include calcare triasice, care s-au format în urmă cu cel puțin 201 milioane de ani. Pe insulă, a fost descoperită o plantă rară în România, efedra, o ferigă din Asia, dar și văduva neagră, un păianjen veninos a cărui înțepătură poate fi letală.

Comuna Sarichioi numără cinci sate, localitatea omonimă reședință de comună, Enisala, Sabangia, Zebil și Visterna și este recunoscută drept una dintre cele mai numeroase și compacte comunități de ruși-lipoveni din România. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: Luisiana Bîgea/AGERPRES