Membră a comunității 'La Blouse Roumaine' încă de la începuturile acestei mișcări culturale, Corina Bedreagă este și deținătoarea uneia dintre cele mai mari colecții private de ii din județ, cu aproximativ de 100 de obiecte vestimentare tradiționale, la care se adaugă și o colecție de câteva zeci de cărți poștale vechi cu membrii Familiei Regale și în special cu Regina Maria, o ambasadoare excepțională a portului popular românesc.

Corina Bedreagă lucrează ca specialist în comunicare la Biblioteca Județeană 'Antim Ivireanul' din Râmnicu Vâlcea, dar este o enciclopedie vie când vine vorba despre ie și despre costumul popular în general. E o pasiune veche, pe care a descoperit-o și a cultivat-o încă de când era copilă datorită bunicii din partea mamei, o femeie simplă de la țară, dintr-un sat din sudul județului Vâlcea, dar care a știut să aprecieze și să-i insufle și ei această dragoste pentru tradiția autentică și lucrurile frumoase create cu multă trudă.

'Eu am trăit cu lucrurile acestea. Nu a fost un curent după care să merg sau, mai bine zis, nu a fost o influență după care să merg eu. Practic, am moștenit lucrurile acestea. Ele sunt în firea lucrurilor și atunci, dacă este ceva în firea lucrurilor, normal este să mergi după sufletul lor. Bunica a fost o țărancă excepțională, o femeie excepțională, foarte conservatoare și a avut grijă să îmi inspire afecțiunea pentru aceste lucruri', spune Corina.

Primele ii din colecția ei sunt, de altfel, o moștenire de familie și le-a găsit într-un șifonier vechi din casa bunicii din comuna Crețeni, satul Mrenești, la care nu a avut acces mulți ani, iar de când le-a descoperit nu s-a mai oprit din colecționarea acestor lucruri vechi, fascinată fiind de poveștile scrise cu acul pe pânză de femeile care le-au cusut.

'Țin minte că, într-o cameră undeva în casa bunicii, exista un șifonier din acesta vechi - el există și astăzi - și nu că nu aveam acces în acel șifonier, dar era cumva un șifonier foarte protejat cu tot felul de lucruri. Am avut curiozitatea de a afla ce este în acel șifonier foarte mulți ani, pentru că nu înțelegeam ce este atât de prețios încât este ferit. Abia la finalul liceului am înțeles de ce bunica a fost foarte protectoare cu aceste lucruri. În șifonier erau ii cusute de bunica, ii cusute de străbunica, niște părți de costum popular, niște zăvelci foarte vechi, niște țesături, niște cergi și bijuterii din acestea vechi de la străbunici. Pentru zilele noastre, când te gândești la niște lucruri vechi într-un șifonier poate nu înseamnă absolut nimic, dar pentru mine ele au reprezentat un punct de pornire în povestea aceasta și bineînțeles că toate aceste lucrușoare din șifonier s-au înmulțit, s-au chemat unele pe altele', a explicat Corina pasiunea ei pentru patrimoniul cultural textil.

Cele mai multe dintre iile pe care le deține sunt din satul natal al bunicii și din celelalte localități din podgoria Drăgășani, unde predomină modele florale și culorile vii, și i-au fost dăruite de oameni din zonă care și-au dorit ca aceste elemente de port popular ale străbunicilor lor să fie păstrate cu grijă. Pe altele le-a cumpărat însă din diferite regiuni ale țării, în decurs de mai bine de un deceniu și jumătate reușind să strângă la un loc zeci de cămăși și nu numai și să transforme căsuța bunicii ei din Crețeni într-un spațiu în care se regăsește o parte din sufletul satului românesc autentic. De altfel, tot în ograda din Crețeni a bunicii ei, s-a dat, în 2013, și tonul sărbătorii Iei Universale în Vâlcea.

'Această mișcare a fost generată de comunitatea La Blouse Roumaine datorită Andreei Tănăsescu. Ea este cea care a avut această idee și, fiindcă mă aflam deja într-o poveste, mi-a fost foarte ușor să fim alături. Este o inițiativă care cred că a făcut un lucru foarte bun în comunități prin faptul că oamenii au devenit mai conștienți de acest patrimoniu textil care, pe lângă cel care există deja conservat în muzee, se află în comunitățile respective. Foarte multe dintre aceste lucruri sunt în sate, ele trăiesc în satul românesc. Deci, a fost o inițiativă și este cumva o inițiativă de conștientizare a faptului că noi avem un patrimoniu foarte bogat și foarte consistent de care trebuie să avem foarte mare grijă', spune colecționara de ii din Vâlcea.

Ea mărturisește că de-a lungul anilor a avut și curiozitatea de a coase ii, însă ritmul alert al vieții de zi cu zi a împiedicat-o să ducă la bun sfârșit realizarea uneia, alegând astfel să le îngrijească pe cele vechi și să se aplece mai mult asupra simbolisticii lor ca să le înțeleagă rostul.

'Simbolurile nu sunt întâmplătoare, ele nu sunt doar simple ornamente, ci expresia unei lumi interioare bogate, a conexiunii cu natura, cu familia și cu divinul. Fiecare model este un gând brodat după rost, o rugăciune în arnici sau mătase de diferite culori, o declarație de dragoste față de viață și rădăcini. Ia românească este o mărturie a sensibilității și profunzimii sufletului, ea nu este doar un veșmânt tradițional. Parcă formă de scriere veche și cusută cu trudă, aceasta aduce până în zilele noastre răbdarea mamei, visarea fetei, curajul femeii. Modelele alcătuiesc un limbaj al identității și al continuității, precum slovele clădesc cuvinte', spune Corina, căutând să ascundă din emoția care o încearcă atunci când vorbește despre femeile, multe anonime, care au cusut iile pe care le are ea acum.

'Sunt mai multe piese care îmi sunt foarte dragi. Mă gândesc la acele ii bătrânești, cum le spun eu, care au acea cusătură ticsită, foarte bătută, acele cruciulițe care sunt cusute la fir. Imaginați-vă, într-o vreme în care nu exista curent electric, că aceste femei coseau la lampă, dura câteva luni până terminau aceste piese de costum, iar faptul că aceste cruciulițe au ajuns până în zilele noastre cred că reprezintă o formă de rezistență fabuloasă', adaugă ea.

Fiecare dintre obiectele din colecția ei are o poveste deosebită, iar prin intermediul lor Corina a descoperit, deloc întâmplător, și Casa Regală a României, de care s-a apropiat mult în ultimii ani.

'Se cunoaște foarte bine că pasiunea aceasta extraordinară pentru costumul popular a fost cultivată de cele două regine ale noastre - Regina Elisabeta, cunoscută și datorită pseudonimului ei literar Carmen Sylva, și Regina Maria. Ele au fost unele dintre cele mai bune ambasadoare ale portului popular, mai ales Regina Maria, care este cunoscută în epocă fiind purtătoare de costum popular. A dat chiar tonul în epocă printre doamnele de onoare', precizează Corina, răsfoind cu atenție un album plin de imagini alb-negru în care se disting cu ușurință figurile membrilor Familiei Regale a României.

Spune că s-a apucat să colecționeze astfel și cărți poștale cu regii și reginele României, adevărate modele de patriotism și de dragoste față de valorile și tradițiile autentice, în opinia ei, iar anul acesta, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, vrea ca în colecția ei să aibă cel puțin 150 de cărți poștale vechi cu aceștia.

'Puține îmi mai lipsesc să ajung acolo. Cred că lucrurile acestea nu se strâng întâmplător. Ele toate se cheamă unele pe altele. Mă uitam acum prin album și nu pot să spun care dintre aceste cărți poștale îmi este cea mai dragă. Sunt multe pentru care am o afecțiune deosebită. Poate totuși cele în care este Regina Maria și copiii săi îmbrăcați în costum popular... Sunt foarte frumoase și expresive', adaugă ea.

Promotoare a Zilei Universale a Iei în Vâlcea încă din 2013, Corina Bedreagă a organizat de-a lungul acestor ani și diferite evenimente în care și-a etalat colecția de ii. În 2018, de exemplu, 18 dintre iile ei au fost îmbrăcate de fetele din Corul Regal la concertul susținut la Filarmonica 'Ion Dumitrescu' din Râmnicu Vâlcea în cadrul turneului aniversar 'Capitalele Unirii', iar în 2019 a avut și o expoziție personală la Muzeul Satului Vâlcean, unde pe lângă elemente ale costumului popular a prezentat și icoane pe sticlă. Pe viitor însă, Corina se gândește să reia și șezătorile de la căsuța de la Crețeni, având convingerea că ia și toate celelalte elemente ale costumului popular românesc trebuie ocrotite, iubite și respectate mereu, nu numai de Ziua Universală a Iei de pe 24 iunie. AGERPRES/ (AS - redactor: Ramona Dincă, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)