O nouă acțiune de inelare a puilor de barză din comuna Joseni a avut loc, în această săptămână, în cadrul unui proiect derulat de Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, care are o importantă componentă de educație ecologică, dar și una științifică, cu rol de monitorizare a speciei protejate.

Este pentru al treilea an consecutiv când are loc inelarea puilor de barză din comuna Joseni, la inițiativa specialiștilor de la Parcul Național Duna-Ipoly, din Ungaria, înfrățit cu parcul din Harghita.

Activitatea de inelare a fost organizată de Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, în colaborare cu Asociația Gyilkostó Adventure din Gheorgheni și a fost coordonată de specialiști în inelarea păsărilor din cadrul Direcției Parcului Național Duna-Ipoly (Ungaria), sub supravegherea reprezentanților distribuitorului de energie electrică din zonă, întrucât toate cuiburile de berze se află pe stâlpii de electricitate.

Directorul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că specialiștii din Ungaria participă anual la diverse acțiuni în aria protejată din Harghita și au remarcat numărul mare de cuiburi de berze din zonă, 'cum rar mai vezi în Europa', motiv pentru care au propus inițierea unui proiect de inelare a puilor de barză.

'Este al treilea an când s-a realizat această activitate în cadrul programului Junior Ranger. Avem mai multe etape, în fiecare an. În prima etapă a fost monitorizarea cuiburilor artificiale, împreună cu copiii, a doua fiind aceasta, cu inelarea puilor de barză din comuna Joseni. A treia va fi tabăra de inelare a păsărilor la Lacul Roșu, în toamnă, și laboratorul mobil care cercetează biodiversitatea apelor. La toate aste activități participă mai mult de 600 de copii anual', a declarat Hegyi Barna.

El a explicat că, în acest an, s-au inelat 50 de pui de barză, mai puțini decât anul trecut, având în vedere că unele cuiburi nu sunt accesibile cu macaraua, unele au fost făcute de către perechi de berze tinere, care nu au depus ouă și nu au avut pui sau au existat situații în care puii deja au zburat și nu au putut fi inelați.

Inelarea s-a făcut în cuib, voluntarii având acces la pui cu ajutorul unei macarale, iar activitatea a durat foarte puțin și păsările nu au avut de suferit.

Întrucât la activitate au participat și copii, pentru puțin timp au fost scoși din cuib unii pui, spre încântarea celor prezenți.

Hegyi Barna a povestit că puii au un mecanism interesant de supraviețuire și se prefac că sunt morți, iar copiii au putut să-i mângâie și să-i observe foarte ușor, după care au fost readuși în cuib fără probleme.

Inelele au fost achiziționate de la Societatea Ornitologică Română, având codul specific pentru România, care poate fi identificat cu ușurință și care oferă, pe termen lung, informații de neprețuit pentru specialiști.

La fel ca și în anii precedenți, a fost observat efectul negativ al deșeurilor aruncate în natură, un pui de barză fiind salvat după ce o sfoară de plastic i se înfășurase pe un picior.

'Am găsit și anul acesta, din păcate, un pui de barză pe piciorul căruia era înfășurată o sfoară de plastic, de la baloții de paie. Noroc că am putut salva piciorul, dar deja era atrofiat. Dar în anii trecuți am găsit și puii morți din această cauză, că se atrofiază piciorul și puiul moare. E un apel pentru cei din zonă, ca să nu arunce sforile acestea, după ce se desfac baloții, că ajung în cuiburile de păsări și, când se mișcă, puii se înfășoară și având în vedere că sunt din plastic, nu se descompun și ani la rând pot să moară tot felul de pui, nu numai de barză', a explicat Hegyi Barna.

Activitatea de inelare a fost primită cu bucurie de localnici, care prețuiesc aceste păsări și le așteaptă în fiecare an să revină, mulți dintre ei oferindu-și ajutorul pentru ca specialiștii să aibă acces la cuib, în cazul în care trebuiau să intre în curtea lor.

Hegyi Barna a mai spus că atât specialiștii cât și localnicii așteaptă ca de anul viitor să sosească în Borzont primele berze inelate în urmă cu trei ani.

'De obicei, după inelare, păsările tinere stau trei-patru ani în Africa și după trei-patru ani încep să revină în Europa. Și așteptăm ca primii pui inelați acum trei ani să revină anul viitor', a spus acesta.

Directorul Parcului Național a dezvăluit că exemplarele tinere care vor reveni la noi nu vor deveni părinți, la rândul lor, ci urmează o perioadă în care își cunosc perechea și experimentează construirea unui cuib.

'În primul an, cel puțin, nu fac pui, fac 'un cuib de jucărie'. Încearcă, la fel ca oamenii, să mai stea câțiva ani împreună. (...) Colegii ornitologi mi-au povestit treaba asta. Și, de exemplu, sunt în Lăzarea, lângă sat, lângă biserică, vreo trei molizi pe care se așează mai multe sute de păsări (berze - n.red.) tinere în fiecare seară. Ele nu au pui, de exemplu. Au revenit aici, dar încă nu au făcut sau nu și-au găsit pereche și nu au făcut pui. Se hrănesc în timpul zilei pe câmp, lângă apele curgătoare, și seara revin și stau acolo, pe arbori, lângă sat. Deci, nu toate berzele au cuiburi', a punctat Hegyi Barna.

Pe lângă informațiile obținute în urma inelării berzelor, cum ar fi rutele de migrație, locurile unde iernează și unde se întorc, comportamentul lor sau monitorizarea populației, activitatea are o importantă componentă de educație și conștientizare, contribuind la educația ecologică și la apropierea oamenilor de natură.

Potrivit lui Hegyi Barna, cei mici dau dovadă de mai multă empatie față de animale decât adulții, iar acest lucru oferă speranța că, în viitor, vor avea un comportament mai atent, care să nu dăuneze naturii.

Proiectul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș va continua, în toamnă, cu tradiționala tabără de inelare a păsărilor din aria protejată, activitate extrem de iubită, la care participă anual sute de copii.

Populația de berze din Harghita s-a dublat în ultimii zece de ani, potrivit evaluărilor făcute de specialiști, creșterea numărului de exemplare având legătură cu faptul că în județ există suprafețe mari de fânețe situate în zonele de luncă, unde păsările găsesc hrană din belșug. AGERPRES / (A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Marius Frățilă, editor online: Ady Ivaşcu)