Deficit bugetar de 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025
Deficitul bugetar s-a situat la 3,39% din PIB, după primele cinci luni din 2025, comparativ cu 3,41% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanțelor (MF).
'Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 64,23 miliarde lei, respectiv 3,39% din PIB față de deficitul de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,41% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2024', se menționează în documentul publicat de MF.
După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB, respectiv 55,97 miliarde de lei.
Veniturile totale au însumat 256 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 13,6% (an/an), susținută de atât de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, accize -, cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,7 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente și +0,2 pp la fonduri europene).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 25,71 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21,7% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+86,3%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,3%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (12,1%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 87,17 miliarde lei, în creștere cu 11,5% (an/an), sub dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele cinci luni ale anului trecut (9,0 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 6,9 miliarde lei în ianuarie-mai 2024). Totuși, în luna mai se remarcă o dinamică mai ridicată a încasărilor din contribuții, ca efect al plăților efectuate aferente Declarației Unice (D 212).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,50 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,1% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA au înregistrat 48,99 miliarde lei, în creștere cu 2,3% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+8,4%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (13,98 miliarde lei în ianuarie-mai 2025, comparativ cu 12,90 miliarde lei în ianuarie-mai 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri.
Veniturile din accize au însumat 18,51 miliarde lei, consemnând o creștere de 17,1% (an/an), susținută de evoluțiile pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (19,3%) și accizele pentru produsele energetice (+16,8%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 21,01 miliarde lei, în creștere cu 19,3%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă (CFR Marfă S.A.).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 21,98 miliarde lei, în creștere cu 32,8% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 320,23 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 12,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 16,2% din PIB la 16,9% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 71,07 miliarde lei, în creștere cu 11,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,8% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 38,30 miliarde lei, în creștere cu 0,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 4,1% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 miliarde lei, cu 6,86 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
În ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, acestea au însumat 106,21 miliarde lei în creștere cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. 'Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 5 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,70 miliarde lei', se arată în comunicatul MF.
Cheltuielile cu subvențiile au depășit 5,76 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (544,58 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 7,73 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Potrivit sursei citate, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 25,77 miliarde lei, în creștere cu 23,9% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Nu în ultimul rând, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 40,57 miliarde lei, cu 7,33% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 37,80 miliarde lei. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Șerban, despre eventuala închidere a TAROM: Dați-mi voie să cred că nu se va întâmpla acest lucru
TAROM nu se va închide, avem o înțelegere cu Comisia Europeană, iar anul acesta sunt prevăzuți în buget încă 65 de milioane de lei pe care ar trebui să îi dăm companiei, a declarat, luni, fostul ministru al Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, în conferința de bilanț. 'TAROM-ul e o situați
Ivan: S-a primit o scrisoare ce trebuia să fie conformă din punct de vedere al criteriilor; Petrotel-Lukoil ar trebui să înceapă să opereze
Rafinăria Petrotel ar trebui să înceapă să opereze, deoarece s-a primit o scrisoare din partea autorităților americane, care trebuia să fie conformă din punct de vedere al criteriilor, a declarat, marți, fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. 'S-a primit o scrisoare care trebuia să fie conformă din punct de vedere al criteriilor ș
Bogdan Ivan: În cele zece luni de mandat, am adus în țară aproximativ 8,5 miliarde de euro
Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a declarat, luni, că în cele zece luni de mandat a atras finanțări de aproximativ 8,5 miliarde de euro pentru proiecte strategice din domeniul energiei, inclusiv în sectorul nuclear, infrastructura de gaze naturale și tehnologii avansate de inteligență artificială. 'La finalul acestor zec
Ministrul interimar al Muncii și-a fixat ca prioritate dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități
Ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, și-a fixat ca prioritate în mandatul său dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități. 'Un subiect crucial, ținut sub preș de România mai bine de 30 de ani, este dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități. Deși am
Bursa de la București a închis pe roșu prima ședință de tranzacționare a acestei săptămâni
Bursa de Valori București a închis în scădere prima ședință de tranzacționare a acestei săptămâni, iar schimburile au depășit 136,99 milioane de lei (26,90 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat
Pîslaru: Veniturile aflate în plată în legea salarizării nu vor scădea, dar trebuie să se încadreze în deficitul bugetar
O prevedere expresă prin care veniturile aflate în plată nu vor scădea va exista în noul proiect de lege al salarizării, dar care trebuie să se încadreze în deficitul bugetar, a transmis, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de preluare a mandatului.
Șerban, despre scumpirea călătoriei cu metroul: Ghinion, cum ar spune un clasic în viață; ghinionul meu, că e pe finalul meu de mandat
Fostul ministru al Transporturilor și Infrastructurii Ciprian Șerban spune că ordinul prin care se scumpesc călătoriile cu metroul este ghinionul său, pentru că a avut loc pe finalul său de mandat, însă trebuia semnat, întrucât este o decizie a Consiliului de Administrație al Metrorex și nu se poate reveni la aceasta. 'Gh
Șefa ACUE: Piața de energie electrică poate fi ajutată doar dacă există lichiditate
Piața de energie este supusă factorilor geopolitici și acesta este principalul element de volatilitate, iar ca să ajutăm piața și să diminuăm expunerea la geopolitic avem nevoie de lichiditate, a declarat, luni, la cea de-a opta ediție a Forumului Energiei, directoarea executivă a Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Fermele de porci riscă închiderea, după scăderea prețurilor sub costurile de producție (asociație)
O parte semnificativă a fermelor comerciale de creștere a porcilor operează în pierdere și riscă închiderea în perioada următoare, în condițiile în care prețul porcului la poarta fermei a coborât la 5 - 5,5 lei/kg în viu, sub costul real de producție de peste 6,5 lei/kg, avertizează Asociația Producătorilor de Carne de Porc d
Romsilva solicită repartizarea din profitul pe 2025 a sumelor necesare achiziției de bodycam-uri pentru personalul de teren
Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva consideră că siguranța personalului silvic aflat în teren reprezintă o prioritate constantă și solicită repartizarea din profitul net înregistrat în anul 2025 a sumelor necesare pentru achiziția de aparate body-cam pentru tot personalul de teren, menționează instituția într-o postare publicată, luni
Manole: Am făcut o nouă Lege a salarizării în care nimeni să nu piardă din venituri
Noua lege a salarizării a fost elaborată ținând cont de o serie de principii foarte importante: nimeni nu va pierde din venituri, au fost eliminate disparitățile salariale, au fost rearanjate grilele de salarizare, a fost eliminată cea mai mare parte a sporurilor și anvelopa totală pentru sporuri scade la 20%, conform draftului, a declarat, luni, fostul ministr
Manole: Am fost ministrul Muncii și al Solidarității Sociale, nu al concedierilor
Fostul ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, a declarat, luni, la conferința de bilanț, că a condus instituția într-o perioadă cu probleme economice și sociale, astfel încât deficitul bugetar să nu genereze un dezastru social, precizând că nu a fost un ministru al concedierilor.
Mutarea mărfurilor grele pe calea ferată ar reduce consumul de combustibili, presiunea asupra infrastructurii rutiere și costurile (companie)
România continuă să ignore transportul feroviar, deși acesta este recunoscut la nivel european drept cel mai eficient mod de transport terestru din punct de vedere energetic, în timp ce politicile publice favorizează transportul rutier, mai poluant și mai costisitor pentru societate, susține Gruia Stoica, președinte și fondator al Grampet Group. Po
Numărul insolvențelor din agricultură a crescut cu 181,8% în primul trimestru al anului 2026 (analiză)
Numărul insolvențelor din agricultură a crescut cu 181,8% în primul trimestru al anului 2026 iar sectorul se află în cel mai grav dezechilibru structural din ultimii 30 de ani, arată o analiză realizată de o companie specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate Rezultatele analizei reflectă pentru prima da
Tanczos Barna: Prioritatea zero la Ministerul Agriculturii - plata subvențiilor pe 2026 și obligațiile din PNRR
Prioritatea zero este adoptarea cât mai rapidă a actelor normative necesare pentru plata subvențiilor pe anul 2026 destinate fermierilor și accelerarea îndeplinirii obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a transmis, luni, pe pagina sa de socializare, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna.

