ZIUA IEI/Etnolog: Nu orice cămașă tradițională este ie; termenul - folosit prima dată în zona Teleorman-Argeș
Portul românesc cuprinde o varietate foarte mare de tipuri de costume populare, aproximativ 120 principale, pentru tot atâtea zone etnografice din România, iar ia este cea mai cunoscută piesă a acestuia, a cărei zi este marcată anual în 24 iunie, potrivit etnologului Sebastian Paic, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
El subliniază că atestarea folosirii termenului ie este încă înainte de secolul al XVIII-lea, în zona Munteniei.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
'Prima dată s-a folosit termenul 'ie' în zona Teleorman - Argeș, deci în Muntenia.Asta, înainte de secolul al XVIII-lea. Mai este o variantă interesantă, în zona Hațegului - 'inie', care amintește și mai bine de originea latină a cuvântului. După aceea, prin secolul al XIX-lea, când era această mișcare de consolidare a identității naționale în Transilvania, mișcarea ASTRA, dar și multe alte reuniuni de doamne, asociații culturale și intelectuale etc, care încep să descopere importanța culturii tradiționale, este preluat cuvântul acesta pentru că are origine latină, și este folosit pentru a desemna cămașa românească, femeiască în general', a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Paic.
Potrivit acestuia, termenul 'ie' era folosit în zonele de sud și est al țării, dar nu și în Transilvania, unde existau alte tipuri de costume populare, cu un croi total diferit.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
'Acum auzim destul de des de ie din Transilvania sau ie bărbătească. Sunt niște construcții lingvistice care n-au nicio legătură cu realitatea etnografică. Ia este prin excelență o cămașă femeiască în primul rând. Mai departe, ce este ia, de fapt? Că nu orice cămașă tradițională este ie. Cămașa românească are mai multe variante. Din păcate, s-a vorbit foarte mult și chiar specialiștii au pus foarte mult accent pe unitatea costumului, dar în realitate există costume foarte diferite, unii etnografi merg până la 120 de zone etnografice și, pe tot teritoriul României, există costume atât de diferite în mod obiectiv. Dacă ar veni un străin care nu știe nimic despre etnografia românească și ar vedea costumul de Oaș și pe cel de Argeș, să zic, ar zice că n-au cum să fie din aceeași țară, pentru că sunt profund diferite. Aici vorbim de croiuri, de ornamentică, de piesele care compun costumul etc. Ia este de fapt o cămașă, cel mai bine descrisă prin sintagma 'cămașă încrețită la gât, cu mânecă tripartită'. Adică, toate bucățile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului, nu cum sunt tricourile sau cămășile moderne, cu mâneca pornind din umăr, ci la ie, mânecile pornesc de la gât. Iar mâneca este compusă din trei părți: altiță, încreț și râuri. Altița este partea cea mai bogat ornamentată, se află pe umărul cămășii și în cazurile cele mai arhaice, ia cu forma cea mai veche, are această bucată de pânză separată. Cu alte cuvinte, cuvântul 'altiță' desemnează două lucruri: o dată decorul și bucata de pânză pe care este cusut acel decor, care se află pe partea de sus a mânecii, pe umăr', explică etnologul clujean.
De altfel, marele etnograf Paul Petrescu arată, în lucrarea sa 'Costumul popular românesc din Transilvania și Banat' (1959), că, spre deosebire de provinciile românești din afara arcului carpatic, unde există o relativă unitate a costumului popular pe 'zone destul de întinse', în Transilvania și Banat erau cunoscute în 1959 nu mai puțin de 17 tipuri principale de costume, pentru tot atâtea zone etnografice.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Etnologul Sebastian Paic explică faptul că și în zona Transilvaniei, în Sibiu și Brașov, s-a folosit termenul 'ie', începând cu secolul al XIX-lea.
'Există cămăși cu altiță din Mehedinți până în Bucovina, în toată zona mai înaltă, în general subcarpatică, și în sudul Transilvaniei, pe Valea Hârtibaciului, la Sibiu, cămășile de cel mai vechi tip sunt cu mânecă tripartită, sunt ii. În sudul Transilvaniei se folosește cuvântul ie, probabil tot datorită influenței mișcării ASTRA, din secolul XIX, a devenit cuvânt împrumutat de localnici, de țărani, și a devenit cuvânt propriu lor, dar originea lui este asta. Și cămășile de Sibiu de tip vechi sunt foarte diferite de cele pe care le cunoaște toată lumea, acele cămăși alb-negru. Aceste cămăși de Mărginimea Sibiului sunt policrome, cu mătăsuri, cu purpuriu, cu indigo și au o anumită splendoare și bogăție, sunt niște cămăși ample, cu mâneci foarte largi, uneori pot să aibă până la 2 metri circumferință. Asta trebuie reținut, că nu toate cămășile tradiționale sunt ii, ci numai cele care au această mânecă tripartită și croiul încrețit la gât. Ele s-au purtat și în sudul Transilvaniei și în toată partea de sud și de est a țării. Ia are, deci, un alt croi decât restul cămășilor tradiționale. Numai în județele Sibiu și Brașov s-a folosit în mod tradițional termenul de ie. Dar și acolo, de o vreme, din secolul XIX', mai arată etnologul clujean.
Foto: (c) TINA TUCUI / AGERPRES FOTO
Muzeograful din Cluj-Napoca subliniază și faptul că pe teritoriul României există până la 120 de zone etnografice și că fiecare zonă etnografică se individualizează în primul rând prin port.
'În Transilvania, bogăția variantelor este foarte mare și, în general, în jumătatea de nord a Transilvaniei nu vorbim despre ie. De asemenea, în Maramureș, în partea de vest a țării, nu s-a purtat niciodată cămașă de tip ie, s-au purtat cămeși, spătoaie, spăcele etc, dar nu ie. Nu numai că s-au numit diferit, dar au o altă structură. Ar fi frumos ca românii să cunoască acest detaliu, care poate pare foarte tehnic, cu mâneca tripartită, formată din altiță, încreț și râuri. De multe ori am observat că diverse asociații, organizații, companii, instituții chiar de stat folosesc niște false imagini tradiționale, iar AI-ul, dacă este solicitat să genereze imagini cu costumul tradițional românesc, va da imagini cu elemente mai degrabă slave, ucrainene, rusești, decât cel românesc. Artizanatul care s-a dezvoltat foarte mult în perioada comunistă, dar și înainte, a creat niște imagini iconice despre portul românesc, care nu sunt de fapt de origine românească. Spre exemplu, raportul între culorile roșu și negru la cămășile de artizanat este 1 la 1, ceea nu se întâmplă niciodată la cămășile tradiționale', menționează etnologul Sebastian Paic.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
De asemenea, el arată că decorațiunile cromatice tradiționale nu erau niciodată întâmplătoare.
'Cromatica tradițională, de cele mai multe ori are o culoare principală, care pune accentul. Și sigur, este un cod al culorilor, după vârstă etc. Alte culori vin să completeze ca niște accente, niciodată nu există monocromie; monocromia este întreruptă de obicei și nu există acest raport 1 la 1. Pentru fetele tinere și chiar femeile tinere măritate, roșul era cel mai des folosit, era un simbol al vârstei. Apoi, pe măsură ce înaintau în vârstă se foloseau colori mai mohorâte, albastru, negru, la femeile în vârstă și văduve. Această regulă era general valabilă, în toate zonele exista un cod al culorilor', a explicat etnologul clujean. AGERPRES/(A - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Spectacolul 'Alo, provincia!' - în premieră sâmbătă, la Teatrul de Revistă 'Constantin Tănase'
Spectacolul 'Alo, provincia!', cu regia artistică semnată de Cezar Ghioca, va fi prezentat în premieră pe 4 iulie, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase'. Din distribuție fac parte Mirela Vaida, Adrian Enache, Nae Alexandru și Cristian Simion, Oana Ghioca, Raluca Guslicov, Ana Donosa, Monalisa Basarab, R
AnulBrâncuși/Gorj: Gala '150 de personalități gorjene' - în octombrie, la Târgu Jiu
Un număr de 150 de personalități gorjene vor fi celebrate de autoritățile locale și județene în cadrul unei gale care se va desfășura în perioada 22 - 23 octombrie la Târgu Jiu. Potrivit primarului municipiului Târgu Jiu, Marcel Romanescu, este vorba despre un proiect comun al Primăriei Târgu Jiu, Consiliului Jude
FITS 2026/ Spectacolul multimedia cu peste 400 de drone a atras mii de spectatori
Spectacolul multimedia care a închis duminică noaptea cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a fost cel mai complex realizat până acum în oraș, cu 420 de drone sincronizate cu lumini, muzică și scenotehnică, adunând timp de un sfert de oră, mii de sibieni și turiști în jurul Teatrului Național '
Gorj: Zece zile de creație la Polovragi, la Tabăra de sculptură 'Simboluri dacice în arta lemnului din România'
Cinci meșteri recunoscuți la nivel național pentru măiestria și profesionalismul lor vor participa la cea de-a noua ediție a Taberei de sculptură în lemn 'Simboluri dacice în arta lemnului din România', care se va desfășura la Polovragi în perioada 2-12 iulie. Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de
Bihor: Festivalul Waves din Băile 1 Mai - peste 70 de artiști, experiențe VIP și cinema în aer liber
Festivalul Waves din Băile 1 Mai va avea avea loc în perioada 3 - 5 iulie, iar aceasta se anunță a fi cea mai amplă ediție de până acum, care va oferi publicului muzica a peste 70 de artiști, cinci zone muzicale, experiențe VIP, cinema în aer liber și o zonă pentru copii. 'Această ediție aniversară, cea de-a cincea a Wave
FITS 2026/Horia Brenciu a lansat în avanpremieră, la Sibiu, piesa 'Când soarele răsare' (GALERIE FOTO)
Artistul Horia Brenciu a ales scena Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) pentru a lansa, duminică seara, în avanpremieră, piesa 'Când soarele răsare', momentul fiind aplaudat de zeci de mii de spectatori prezenți în Piața Mare din centrul istoric al orașului. 'Cred că astăzi (duminică seara n.r.
Workshop de bunraku susținut de artiști japonezi, la Teatrul Țăndărică
Un workshop de bunraku susținut de artiști ai companiei japoneze Coten-Goten Co. Ltd. / Bunrakuza-company este organizat duminică, de la ora 11:00, de Teatrul Țăndărică. Potrivit site-ului instituției de cultură, workshopul propune - la sala Studio, în cadrul seriei 'Conferințele Ideea' - o introducere aplicată în universul bunraku, una din
REPORTAJ Mihnea Mihalache - călătoria unui tânăr în universul istoriei și al obiectelor vechi
În peisajul colecționarilor de obiecte vechi din Vaslui a apărut de curând un nume nou. Este vorba despre Mihnea Mihalache, proaspăt absolvent al Liceului Teoretic 'Mihail Kogălniceanu', un tânăr pasionat de istorie, de lucruri valoroase din trecut, de obiecte care păstrează amintiri și merită scoase la lumină.
REPORTAJ O călătorie printre insigne - la Congresul Național de Insignografie de la Timișoara
Cine nu își poate imagina cum arată istoria lumii gravată pe o mică plachetă de metal poate veni la cea de-a XVII-a ediție a Congresului Național de Insignografie și care, împreună cu Expoziția Colectivă de Insigne este deschisă publicului între 27-28 iunie, la Cantina Studenților din Timișoara. Organizate de Asociația Colecționarilor de Insi
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Emilian Crișanul, a murit la vârsta de 54 de ani
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, a decedat, vineri după-amiază, la vârsta de 54 de ani, după o lungă și grea suferință, a anunțat eparhia. Potrivit www.arhiepiscopiaaradului.ro, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul (cu n
FITS 2026/ Ambasadoarea Simona Miculescu (UNESCO) spune că festivalul sibian e 'un model de diplomație culturală'
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) reprezintă 'un model de diplomație culturală', folosit ca exemplu în numeroase reuniuni internaționale, a declarat, vineri, ambasadoarea Simona Miculescu, reprezentant permanent al României la UNESCO, în cadrul celei de-a opta ediții a FITS Talks, unde a fost invitată într-un
FITS 2026/Artiștii de circ din Irlanda și spectatorii au sfidat canicula și au transformat o stradă sibiană într-o scenă
Artiștii companiei irlandeze de circ contemporan Cikada Circus și zeci de spectatori, mai ales copii, au sfidat, vineri la amiază, temperatura de aproape 30 de grade din municipiul Sibiu și au transformat Strada Cetății din centrul istoric într-o scenă în aer liber, pentru prima dată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Înscrierile pentru masterclass-urile Concursului Enescu - prelungite până pe 15 iulie
Organizatorii Concursului Internațional 'George Enescu' au anunțat vineri prelungirea termenului de înscriere până la 15 iulie, ora 23:59, pentru toate cele trei masterclass-uri incluse în ediția aniversară a competiției: dirijat, compoziție și interpretare instrumentală. Desfășurate în cadrul Concursului Intern
Selecție de filme de la TIFF.25, prezentată la București între 9 și 12 iulie
Filme din programul celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania vor putea fi urmărite la București, la Cinema Elvire Popesco, între 9 și 12 iulie, informează organizatorii într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Publicul bucureștean va putea descoperi 'Lionel', regia Carlos Saiz, câș
Călin Pop a lansat single-ul 'Pustiu'
Călin Pop, solistul și chitaristul grupului Celelalte Cuvinte, a lansat un nou single intitulat 'Pustiu', informează un comunicat transmis vineri AGERPRES. 'O piesă a cărei publicare am tot amânat-o în timp din cauza lipsei unui sens pozitiv. Pustiu însă am simțit de fiecare dată când am pierdut pe cineva drag și apropiat. &