ZIUA IEI/Etnolog: Nu orice cămașă tradițională este ie; termenul - folosit prima dată în zona Teleorman-Argeș
Portul românesc cuprinde o varietate foarte mare de tipuri de costume populare, aproximativ 120 principale, pentru tot atâtea zone etnografice din România, iar ia este cea mai cunoscută piesă a acestuia, a cărei zi este marcată anual în 24 iunie, potrivit etnologului Sebastian Paic, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
El subliniază că atestarea folosirii termenului ie este încă înainte de secolul al XVIII-lea, în zona Munteniei.
Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
'Prima dată s-a folosit termenul 'ie' în zona Teleorman - Argeș, deci în Muntenia.Asta, înainte de secolul al XVIII-lea. Mai este o variantă interesantă, în zona Hațegului - 'inie', care amintește și mai bine de originea latină a cuvântului. După aceea, prin secolul al XIX-lea, când era această mișcare de consolidare a identității naționale în Transilvania, mișcarea ASTRA, dar și multe alte reuniuni de doamne, asociații culturale și intelectuale etc, care încep să descopere importanța culturii tradiționale, este preluat cuvântul acesta pentru că are origine latină, și este folosit pentru a desemna cămașa românească, femeiască în general', a declarat, pentru AGERPRES, Sebastian Paic.
Potrivit acestuia, termenul 'ie' era folosit în zonele de sud și est al țării, dar nu și în Transilvania, unde existau alte tipuri de costume populare, cu un croi total diferit.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
'Acum auzim destul de des de ie din Transilvania sau ie bărbătească. Sunt niște construcții lingvistice care n-au nicio legătură cu realitatea etnografică. Ia este prin excelență o cămașă femeiască în primul rând. Mai departe, ce este ia, de fapt? Că nu orice cămașă tradițională este ie. Cămașa românească are mai multe variante. Din păcate, s-a vorbit foarte mult și chiar specialiștii au pus foarte mult accent pe unitatea costumului, dar în realitate există costume foarte diferite, unii etnografi merg până la 120 de zone etnografice și, pe tot teritoriul României, există costume atât de diferite în mod obiectiv. Dacă ar veni un străin care nu știe nimic despre etnografia românească și ar vedea costumul de Oaș și pe cel de Argeș, să zic, ar zice că n-au cum să fie din aceeași țară, pentru că sunt profund diferite. Aici vorbim de croiuri, de ornamentică, de piesele care compun costumul etc. Ia este de fapt o cămașă, cel mai bine descrisă prin sintagma 'cămașă încrețită la gât, cu mânecă tripartită'. Adică, toate bucățile de pânză sunt încrețite în jurul gâtului, nu cum sunt tricourile sau cămășile moderne, cu mâneca pornind din umăr, ci la ie, mânecile pornesc de la gât. Iar mâneca este compusă din trei părți: altiță, încreț și râuri. Altița este partea cea mai bogat ornamentată, se află pe umărul cămășii și în cazurile cele mai arhaice, ia cu forma cea mai veche, are această bucată de pânză separată. Cu alte cuvinte, cuvântul 'altiță' desemnează două lucruri: o dată decorul și bucata de pânză pe care este cusut acel decor, care se află pe partea de sus a mânecii, pe umăr', explică etnologul clujean.
De altfel, marele etnograf Paul Petrescu arată, în lucrarea sa 'Costumul popular românesc din Transilvania și Banat' (1959), că, spre deosebire de provinciile românești din afara arcului carpatic, unde există o relativă unitate a costumului popular pe 'zone destul de întinse', în Transilvania și Banat erau cunoscute în 1959 nu mai puțin de 17 tipuri principale de costume, pentru tot atâtea zone etnografice.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
Etnologul Sebastian Paic explică faptul că și în zona Transilvaniei, în Sibiu și Brașov, s-a folosit termenul 'ie', începând cu secolul al XIX-lea.
'Există cămăși cu altiță din Mehedinți până în Bucovina, în toată zona mai înaltă, în general subcarpatică, și în sudul Transilvaniei, pe Valea Hârtibaciului, la Sibiu, cămășile de cel mai vechi tip sunt cu mânecă tripartită, sunt ii. În sudul Transilvaniei se folosește cuvântul ie, probabil tot datorită influenței mișcării ASTRA, din secolul XIX, a devenit cuvânt împrumutat de localnici, de țărani, și a devenit cuvânt propriu lor, dar originea lui este asta. Și cămășile de Sibiu de tip vechi sunt foarte diferite de cele pe care le cunoaște toată lumea, acele cămăși alb-negru. Aceste cămăși de Mărginimea Sibiului sunt policrome, cu mătăsuri, cu purpuriu, cu indigo și au o anumită splendoare și bogăție, sunt niște cămăși ample, cu mâneci foarte largi, uneori pot să aibă până la 2 metri circumferință. Asta trebuie reținut, că nu toate cămășile tradiționale sunt ii, ci numai cele care au această mânecă tripartită și croiul încrețit la gât. Ele s-au purtat și în sudul Transilvaniei și în toată partea de sud și de est a țării. Ia are, deci, un alt croi decât restul cămășilor tradiționale. Numai în județele Sibiu și Brașov s-a folosit în mod tradițional termenul de ie. Dar și acolo, de o vreme, din secolul XIX', mai arată etnologul clujean.
Foto: (c) TINA TUCUI / AGERPRES FOTO
Muzeograful din Cluj-Napoca subliniază și faptul că pe teritoriul României există până la 120 de zone etnografice și că fiecare zonă etnografică se individualizează în primul rând prin port.
'În Transilvania, bogăția variantelor este foarte mare și, în general, în jumătatea de nord a Transilvaniei nu vorbim despre ie. De asemenea, în Maramureș, în partea de vest a țării, nu s-a purtat niciodată cămașă de tip ie, s-au purtat cămeși, spătoaie, spăcele etc, dar nu ie. Nu numai că s-au numit diferit, dar au o altă structură. Ar fi frumos ca românii să cunoască acest detaliu, care poate pare foarte tehnic, cu mâneca tripartită, formată din altiță, încreț și râuri. De multe ori am observat că diverse asociații, organizații, companii, instituții chiar de stat folosesc niște false imagini tradiționale, iar AI-ul, dacă este solicitat să genereze imagini cu costumul tradițional românesc, va da imagini cu elemente mai degrabă slave, ucrainene, rusești, decât cel românesc. Artizanatul care s-a dezvoltat foarte mult în perioada comunistă, dar și înainte, a creat niște imagini iconice despre portul românesc, care nu sunt de fapt de origine românească. Spre exemplu, raportul între culorile roșu și negru la cămășile de artizanat este 1 la 1, ceea nu se întâmplă niciodată la cămășile tradiționale', menționează etnologul Sebastian Paic.
Foto: (c) FLORIN ZAFIU / AGERPRES FOTO
De asemenea, el arată că decorațiunile cromatice tradiționale nu erau niciodată întâmplătoare.
'Cromatica tradițională, de cele mai multe ori are o culoare principală, care pune accentul. Și sigur, este un cod al culorilor, după vârstă etc. Alte culori vin să completeze ca niște accente, niciodată nu există monocromie; monocromia este întreruptă de obicei și nu există acest raport 1 la 1. Pentru fetele tinere și chiar femeile tinere măritate, roșul era cel mai des folosit, era un simbol al vârstei. Apoi, pe măsură ce înaintau în vârstă se foloseau colori mai mohorâte, albastru, negru, la femeile în vârstă și văduve. Această regulă era general valabilă, în toate zonele exista un cod al culorilor', a explicat etnologul clujean. AGERPRES/(A - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Buzău: Lipsa indicatoarelor rutiere afectează atracțiile culturale; turiștii pot rata muzeele și siturile arheologice
Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Județean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din județ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracțiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab, iar o parte dintre turiștii care nu cunosc regiunea le pot rata, susțin
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse, în premieră, în România, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou București
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse pentru prima dată în România, a anunțat, duminică, părintele prof. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou București 'Kilometrul Zero', locașul voievodal unde sfânta raclă va fi depusă spre închinare în perioada 5 - 10 septembrie. O delegație f
CulturMedia solicită partidelor să nu voteze legea salarizării în forma actuală și să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită partidelor politice să nu voteze proiectul legii salarizării în forma actuală și avertizează asupra unui conflict social 'de amploare'. Forma actuală a proiectului, în loc să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal, le consolidează și le
Episcopul Ignatie, la întâlnirea tinerilor ortodocși din Vaslui: Dumnezeu vă va privi întotdeauna cu iubire
Episcopul Ignatie al Hușilor le-a transmis, sâmbătă, participanților la cea de-a opta ediție a Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Vaslui (ITOV) că Dumnezeu îi va privi întotdeauna cu iubire, chiar și atunci când trec prin perioade de îndoială, frământări sau revoltă. Pornind de la episodul biblic în care un
A patra ediție a RROMA Film Festival - între 4 și 6 septembrie; proiecție specială a filmului 'Becoming Led Zeppelin'
Filme de scurtmetraj inspirate de cultura romă vor fi prezentate la cea de-a patra ediție a RROMA Film Festival, care se va desfășura în perioada 4-6 septembrie, la Brașov și în comuna Augustin. Potrivit unui comunicat, festivalul va fi deschis pe 4 septembrie, de la ora 18:00, la Cinematograful Astra din Brașov, cu o proiecție specială a documenta
Măcelaru: Dacă la sfârșitul concursului vom descoperi mari talente, ne-am îndeplinit una din misiuni
Concursul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai importante concursuri de muzică clasică din Europa și un reper pentru afirmarea noilor generații de interpreți, a transmis președintele Nicușor Dan într-un mesaj citit de Diana Punga, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Mesajul a fost transmis cu
Mureș: Experiențe culturale ce îmbină istoria, patrimoniul arheologic și astronomia, la castrul roman din Călugăreni
Muzeul Județean Mureș va organiza, în cadrul demersurilor de promovare a parcului arheologic Limesparc de la castrul roman din Călugăreni, o seară specială de incursiune în lumea romană, 'Stelele Romei', un eveniment în care experiențele culturale se vor îmbina cu istoria, patrimoniul arheologic și astronomia. &
Bistrița-Năsăud: Orchestra New Hope aduce muzica lui Ravel și Enescu pe lacul Colibița; scena va fi un ponton
Cei 65 de artiști ai orchestrei New Hope, avându-l ca dirijor pe Octavian Lup, susțin, vineri seara, un concert inedit pe un ponton plutitor amplasat pe lacul de acumulare Colibița din județul Bistrița-Năsăud. Evenimentul, organizat la inițiativa Asociației 'Garantat Colibița' și susținut de mediul de afaceri și de autoritățile locale, este menit
Ediție aniversară la Câmpulung Muscel; Festivalul Posada Rock sărbătorește patru decenii de la înființare
Ediția aniversară a Festivalului Posada Rock va avea loc între 28 și 30 august, pe Stadionul municipal din Câmpulung Muscel. Cel mai vechi festival rock în aer liber din România împlinește 40 de ani de la prima ediție, care s-a desfășurat în 1986 la Câmpulung Muscel. În cele trei zile de festival,
Prahova: Ghid audio în limba ucraineană, lansat la Castelul Peleș
Un ghid audio în limba ucraineană este disponibil la Castelul Peleș din Sinaia, la inaugurarea proiectului fiind prezent ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuk. 'La Muzeul Național Peleș, am inaugurat ghidul audio în limba ucraineană, alături de Ambasadorul Ucrainei în România, excelența sa dl. Ihor Prokopciuk,
A murit soprana Ileana Cotrubaș
Soprana Ileana Cotrubaș a murit la vârsta de 87 de ani, a anunțat joi Opera Națională București. ''Opera Națională București deplânge dispariția sopranei Ileana Cotrubaș, una dintre cele mai importante voci românești ale secolului XX și un reper al artei lirice internaționale'', a transmis ONB pe pagina oficia
Expoziția ''Tescani 50'' vernisată pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român
Expoziția ''Tescani 50'' va fi vernisată pe 26 august, la Muzeul Național al Țăranului Român, informează un comunicat transmis, joi, AGERRPES. Vor fi expuse lucrări de artă vizuală semnate de importanți artiști români contemporani care, timp de 50 de ani, au participat la taberele de creație găzduite la Tescani &ici
Maramureș: ''Clacă la cosit pe Valea Izei'', invitație la redescoperirea cositului manual și a gastronomiei locale
Evenimentul ''Clacă de coasă pe Valea Izei'' invită turiștii aflați în trecere prin județul Maramureș și localnicii din Sighetu Marmației să redescopere cositul manual și bucătăria tradițională, a declarat joi, pentru AGERPRES, managerul Muzeul Maramureșan, Mirela Barz. Aflat la cea de-a cincea ediție, evenimentul este pr
Spectacolul 'Matca' după Marin Sorescu, deschide stagiunea la Teatrul Dramaturgilor Români, pe 10 septembrie
Teatrul Dramaturgilor Români deschide noua stagiune pe 10 septembrie cu spectacolul 'Matca' după Marin Sorescu, în regia lui Alexander Hausvater. Potrivit site-ului instituției de cultură, spectacolul va fi prezentat la Sala 'Iosif Naghiu', de la ora 19:00. Biletele pentru toate spectacolele programate în luna s
Festivalul Internațional de Film Experimental București, în perioada 23 - 30 septembrie
Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF) va avea loc în perioada 23 - 30 septembrie, organizatorii propunând proiecții, dezbateri tematice, evenimente de networking, performance-uri și un tur inedit al orașului. Potrivit unui comunicat al Asociației Culturale Manekino, organizatorul festivalului, tra