La o oră de mers cu mașina de Piatra-Neamț, în satul Miron Costin din comuna Trifești, se află o adevărată 'Ladă cu zestre'.

Zeci de ii din perioada interbelică, strânse cu grijă de preotul satului, dezvăluie frumusețea portului popular românesc, chiar din zonă.

Povestea acestora este prezentată de preotul Iustin Lehonschi în cadrul unui muzeu privat, înființat în fosta școală a satului, unde și el a deprins primele buchii ale cărților.

Cele două săli de clasă și cancelaria au fost transformate într-un circuit care pleacă din încăperea dedicată lemnului, cu tot ce înseamnă obiecte de prelucrare și ajunge în cea care este dedicată costumelor populare, ca finalitate a lucrului în gospodărie.

Astfel, în prima sală apar uneltele de meșterit lemnul sau războiul de țesut, realizat tot din lemn, pe care se confecționa pânza necesară costumelor populare.

În fosta cancelarie sunt câteva obiecte bisericești vechi, în timp ce a treia încăpere dezvăluie o colecție de costume populare, chiar din sat, în special ii vechi de 100 de ani.

Povestea colecției începe în urmă cu 11 ani atunci când, copil fiind, Iustin Lehonschi căuta cu tatăl său prin sat costume pentru 'Banda lui Jianu', de Anul Nou.

'Am reușit în vara anului 2014 să strângem vreo zece costume, cele necesare pentru tradiții. Apoi au început să vină câte o cămașă, câte o catrință și am început să mai căutam. Am cumpărat câteva manechine și le-am depozitat acasă iar cu trecerea timpului tot am primit. Oamenii din satul Miron Costin au auzit că noi colecționăm iar unii au fost dornici să le doneze, având făgăduința că vor rămâne aici', a declarat, pentru AGERPRES, Iustin Lehonschi.

Între timp, acesta a absolvit Liceul Teologic 'Episcop Melchisedec' Roman și Facultatea de Teologie din Iași, dar concomitent și-a mărit colecția de costume populare.

'Dintr-o necesitate a devenit o pasiune, chiar o obsesie în sensul frumos al cuvântului. Cel mai legat sunt de piesele de port popular. Este o lume încărcată de coloristică, fantezie, basm. Costumul popular reprezintă autenticul și specificul zonei. Prin el ne identificăm și cred că toată această poveste 'Lada cu zestre' s-a dorit a fi ca un buletin, un act de identitate al satului și a zonei', a spus preotul.

Iustin Lehonschi a explicat că toate cămășile sunt făcute pe pânză de casă, la războiul de țesut.

'Ulterior au fost cusute cu multă măiestrie aceste motive populare, specific zonale. Am peste 100 de piese de port popular și aici mă refer la cămășile femeiești și cămășile bărbătești. Ele nu erau purtate zi de zi, ci doar la evenimente. În celelalte zile se purtau cămășile din in sau cânepă, mai aspre. Spre exemplu, mi-a povestit un cioban că existau cămăși din cânepă care se fierbeau în zer. Odată fierte în zer, deveneau impermeabile și îi proteja pe ciobani împotriva ploilor', a povestit Iustin Lehonschi.

Una dintre iile de aici, veche de un secol, a ajuns și la Târgul Internațional de Turism din Berlin de anul acesta, fiind purtată cu mândrie de vicepreședintele Consiliului Județean Neamț Mihaela Isciuc, fiică a comunei Trifești.

'Să nu uităm de unde am plecat, de oamenii care au muncit și au construit ceea ce avem noi astăzi. Datorită lui am început să îmbrac din nou portul tradițional din comuna mea natală. Încerc să promovez tot ceea ce părintele Iustin a adus aici', a spus Mihaela Isciuc. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

24 iunie - Ziua Universală a Iei