Guvernul german respinge creșterea bugetului multianual al UE pentru următoarea programare pe șapte ani și de asemenea prelungirea termenului de implementare a programelor finanțate prin planul european de redresare post-pandemie, motivând cu privire la acesta din urmă că este un instrument 'extraordinar și temporar', relatează marți agenția EFE.

Poziția noului guvern german condus de cancelarul Friedrich Merz cu privire la Cadrul Financiar Multianual (MFP) al UE pentru perioada 2028-2034 este înscrisă întru-un document consultat de agenția EFE, cu o luna înaintea prezentării propunerilor Comisiei Europene asupra acestui buget multianual.

'În viitorul apropiat, marja de manevră financiară a statelor membre va continua să fie limitată. Nu există o bază pentru creșterea volumului MFP prin alocarea din veniturile naționale. Contribuțiile statelor membre trebuie să rămână sustenabile pe termen lung, predictibile și adecvate', se arată în acel document.

Germania, țară contributoare netă la bugetul comunitar, subliniază de asemenea că următorul buget multianual al UE va avea în plus povara începerii plății datoriilor contractate pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), planul european post-pandemie pentru care statele membre au elaborat fiecare un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în vederea accesării acestor finanțări constând în granturi și credite cu dobânzi reduse pentru realizarea unor proiecte precum cele de infrastructură, mediu sau digitalizare, finanțări condiționate de îndeplinirea unor reforme denumite 'jaloane'.

Pentru a beneficia de respectivele finanțări, proiectele trebuie finalizate până în august 2026, termen valabil de asemenea pentru atingerea jaloanelor, și este 'exclusă din punct de vedere legal' o prelungire a termenului de implementare a acestui plan, indică guvernul german în același document.

Această poziție contrastează puternic cu cea susținută de pildă de Spania, care cere creșterea contribuțiilor naționale la bugetul comunitar de la 1% la 2% din venitul național brut și, fără a menționa explicit o extindere a MRR, propune noi emisiuni europene de datorie prin care statele UE să obțină credite pentru investiții în sectoare strategice.

Pe de altă parte, Berlinul împărtășește prioritatea Bruxelles-ului de reformare a bugetului UE în vederea simplificării și flexibilizării acestuia și pentru diminuarea birocrației, pledând în același timp pentru a da acestui buget o 'responsabilitate sporită' în domeniul securității și apărării și pentru ca acesta să devină un instrument de sprijin continuu oferit Ucrainei.

De fapt, documentul guvernului german pune un accent deosebit pe creșterea rolului bugetului multianual al UE în cheltuielile militare. Germania susține astfel că bugetul european 'are potențialul de a acoperi lacunele de capacitate ale UE, în principal prin consolidarea industriei de securitate și apărare prin agregarea cererii și stimularea dezvoltării, producției și achizițiilor colective'.

În acest sens, guvernul german cere utilizarea fondurilor europene de asemenea pentru finanțarea tehnologiilor cu dublă întrebuințare (civilă și militară), a coridoarelor europene de mobilitate militară și a proiectelor de creștere a pregătirii în fața amenințărilor hibride și a atacurilor contra infrastructurilor critice.

Cât despre Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună (PAC), care împreună absorb circa două treimi din bugetul total al UE, Germania consideră că acestea trebuie să fie 'adaptate pentru viitor prin reforme și modernizare', în perspectiva aderării unor noi membri la UE, respectiv Ucraina, Moldova și state din Balcani.

Guvernul german consideră că Politica de Coeziune ar trebui să rămână un fond independent și finanțat corespunzător, dar adaugă că ar trebui de asemenea să fie introduse 'stimulente mai puternice pentru ca statele membre să adopte reforme', adică un sistem de condiționalitate asemănător celui reprezentat de jaloanele din PNRR.

În fine, Berlinul se arată deschis explorării introducerii de noi surse de venituri în bugetul multianual al UE, astfel încât 'rambursările aferente fondului de redresare să nu fie făcute pe seama bugetului UE și al programelor sale'.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)