Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat joi că renunțarea la cercetarea fundamentală, într-o țară care se respectă, echivalează cu desființarea cercetării, subliniind că menirea statului este ocrotirea cetățenilor lui.

''Mi s-a spus că asanarea cercetării poate să însemne două lucruri în România: să renunțăm la cercetarea teoretică, pentru că mănâncă bani. Apoi, dacă eu nu fac cercetare fundamentală într-o țară care se respectă - adică în matematică, fizică, biologie, chimie și în științele socio-umane -, dacă nu fac cercetare teoretică, înseamnă că am desființat cercetarea. Cercetarea teoretică ajută cercetarea tehnologică. Fără cercetare teoretică, știți bine că nici științele tehnice aplicative nu pot să existe. Și dacă vine o autoritate a statului și îmi cere rezultatele concrete ale muncii unui matematician - și președintele țării poate să certifice că nu pot să măsor munca unui matematician -, n-am cum. Și nu pot să-i dau termen să descopere o teoremă sau să inventeze ceva. El trebuie lăsat să lucreze. Și la fel se întâmplă în orice domeniu. Cum să planific eu numărul de obiecte făcute într-un institut de cercetări care n-are cum să producă obiecte și să-l întreb câte din ele au fost vândute și ce venituri a obținut'', a spus Pop, la dezbaterea intitulată ''Mai este nevoie de cercetare? De când e lumea, cultura și știința mănâncă bani, dar îi mănâncă cu folos', desfășurată în amfiteatrul 'Ion Heliade Rădulescu'' al Bibliotecii Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop a amintit și reproșul potrivit căruia Academia Română ar avea ''prea multe institute teoretice''.

''Și ultima problemă care mă supără este că mi s-a spus că la Academia Română avem prea multe institute teoretice și că unele dintre ele, care sunt cele mai dăunătoare, sunt cele din Științele socio-umane. (...) Au venit acum să ne spună că de ce avem trei institute de istorie, unul la București, unul la Cluj, unul la Iași; de ce avem trei institute de filologie, tot așa, unul la București, unul la Cluj, unul la Iași; de ce avem 300 de arheologie, tot așa. Dacă nu știu istorie? Dacă nu știu că Țara Românească e formată din trei țări - Valahia, Moldova și Transilvania - și că Ceaușescu a încercat să unifice totul, să facă la București câte un institut mare și să subordoneze tot teritoriul? Și a venit cineva și i-a spus așa: '90% din români trăiesc în afara Bucureștiului și în afară de Țara Românească, care și-a asumat prin nume misiunea de reconstituire a unității poporului acestuia, că Țara Românească sau Valahia înseamnă România de fapt, mai sunt și Transilvania și Moldova'', a punctat el.

Președintele Academiei a explicat că dacă cele mai multe documente ale trecutului privind Transilvania sunt la Cluj, acolo se studiază cel mai bine istoria Transilvaniei, pentru că acolo e ''materia primă'', la fel cu Iași și cu București, ''unde s-au adunat cele mai multe documente și dovadă e această bibliotecă (Biblioteca Academiei Române - n.r.), care este tezaur național''.

Aceste detalii ''arată mărginirea unei clase politice, neputința de a înțelege că ceea ce am moștenit din trecut nu se mai poate pune în discuție acum, că nu totul pe lumea asta e deconstructivist'', a subliniat Pop.

''Adică, nu poți distruge tot ce au făcut înaintașii. Să revin la ce? Și să fac ce? Deci, discuția privind cercetarea trebuie să continue prin întărirea cercetării. Trebuie să vină propuneri de la Guvern să acordăm 2-3% cercetării din buget. Nu zero nu știu cât, că râde lumea de noi. Nu se poate așa ceva. Și nici să avem acum 30.000 de cercetători, că asta e măsurătoarea făcută de Institutul Național de Statistică, față de 55.000 câți am avut la Revoluție din vremurile proaste ale comunismului'', a mai spus academicianul.

El a arătat că peste tot - dând ca exemple țări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia - sunt mai mulți cercetători decât la noi, inclusiv în țări care sunt de trei ori mai mici ca noi, accentuând că menirea principală a statului este ocrotirea cetățenilor lui.

''Asta trebuie să ne dea de gândit. Să stimulăm cercetarea. (...) Avem specialiști care trebuie să se ocupe de conectarea corectă și la nivel european. Noi suntem subcolectori. Nu suntem în stare să colectăm impozitele și dările către stat, dar dacă un particular ca mine nu-și plătește impozitul, îl amendează la sfârșit de an. Rău-platnicii sunt tolerați. Am înțeles că sunt mijloace de a strânge mai mulți bani la buget, fără însă a afecta această populație. Că nu știu dacă mai suntem un popor sau o națiune. Suntem o populație românească. Nu-i de mirare că am ajuns populație, pentru că menirea principală a unui Guvern și a unui Parlament e, de fapt, menirea statului și statul modern s-a întemeiat ca să-i ocrotească pe locuitorii lui. Nu să îi asuprească și să-i sperie. Statul trebuie să găsească mijloace, chiar dacă suntem într-o perioadă de austeritate, să ne ocrotească pe toți, pentru că menirea, repet, a statului este ocrotirea cetățenilor lui'', a mai spus Ioan-Aurel Pop. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)