Creșterea salinității în pârâul Corund și în râul Târnava Mică a fost cauzată atât de prăbușiri ale unor părți din tavanul minei vechi de la Praid, care au dus la o dislocare de apă sărată, cât și de lucrările de deviere a cursului de apă efectuate de constructor, au anunțat joi autoritățile. 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

''Legat de problema salinității crescute în aval, în zona pârâului Corund, respectiv Târnava Mică: în cursul zilei de ieri, am avut o intensificare a prăbușirii unor părți din tavanul minei vechi, ceea ce a dus o dislocare de apă sărată din acea mină. În același timp, situația activității de construcții a impus două acțiuni: prima, de deviere pe un canal, pregătit printr-o pădurice, a cursului de apă, pentru a permite lucrul la drumul tehnologic respectiv, pregătirea suprafețelor pentru montarea conductelor și, în același timp, unul din cele două baraje executate în cursul zilelor trecute a fost parțial dezafectat, s-a creat o breșă, pentru a duce la scăderea nivelului de apă, deoarece apa era pe toată zona, împiedicând intrarea utilajelor în zona de construcții. Acestea sunt motivele care au dus la dislocări de volume de apă sărată și la creșterea conductivității, salinității în aval'', a declarat prefectul de Harghita, Petres Sandor, într-o conferință de presă susținută la Praid.

La rândul său, directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, a spus că în cursul zilei de miercuri ''au căzut niște bucăți destul de importante'' din tavanul minelor vechi, care au dislocat volume destul de mari de apă ce au intrat în cursul pârâului Corund.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Potrivit lui Dobrea, acesta este motivul pentru care se urgentează lucrările de deviere a cursului de apă prin bypass și țevi corugate, pentru ca ''interacțiunea apei dulci cu sarea și cu galerii de mina veche să nu mai aibă loc''.

Referitor la informațiile potrivit cărora salinitatea a crescut în urma dărâmării de către constructor a digurilor realizate la recomandarea experților internaționali, directorul Salrom a spus că acestea nu au fost distruse, ci s-a creat o breșă în cel din amonte, pentru a scădea nivelul apei și a se putea circula pe drumul tehnologic.

''Erau prevăzute două diguri, unul în amonte, unul în aval. Vorbim de digul din amonte, unde a fost creată o breșă pentru ca lui (constructorului - n.red.) să-i poată scădea nivelul apei, să poată circula pe drumul tehnologic. În zona respectivă, atât timp cât nivelul apei crește, drumul tehnologic este ca un burete, având în vedere calitatea solului în acest moment. Orice cantitate de apă suplimentară face ca acel drum tehnologic să nu mai fie stabil. Intrarea cu utilaje atât de grele, cu care trebuie să lucrezi ca să realizezi această lucrare, în timp și de calitate, ar putea crea o prăbușire a acestui drum tehnologic, ceea ce poate pune în pericol atât viețile angajaților acestei firme, cât și distrugerea echipamentelor și, evident, întârzierea lucrării. Trebuie să înțelegeți (...) că se lucrează în niște condiții extreme. Nu am mai întâlnit niciunul dintre noi aceste condiții, nu s-a mai lucrat în astfel de condiții, nu s-a mai lucrat sub această presiune și cu un risc atât de mare, având în vedere și necesitatea de a urgenta devierea acestui pârâu și pentru a evita creșterea salinității în continuare'', a afirmat Constantin Dan Dobrea.

El a adăugat că vor mai exista creșteri de salinitate, atât timp când vor mai avea loc prăbușiri din tavanul minelor vechi.

''Cu siguranță creșteri de salinitate vor mai exista, dar în fiecare zi colegii de la Apele Române (...) din oră în oră iau probe de apă, verifică conductivitatea și salinitatea, în așa fel încât, în măsura în care este posibil, populația în aval să nu fie afectată. Atât timp cât încă bucăți din tavanul galeriilor de mină veche vor mai cădea, și vor mai cădea atât timp cât apa dulce atinge din nou sarea și creează acest fenomen de dislocare, cu siguranță fenomene de creștere a nivelului salinității vor mai exista. De aceea, sperăm și facem toate eforturile să terminăm această lucrare cât mai repede, pentru a pune cât de cât în siguranță și a realiza o stabilitate a zonei, pentru ca salinitatea și problemele de mediu, care nu vor dispărea, măcar să fie diminuate și lumea să aibă în aval, toată populația să nu întâmpine probleme legate de potabilitatea apei'', a subliniat Dobrea.

Directorul general Salrom a punctat că lucrările de deviere a cursului de apă nu ar fi putut continua dacă nu se realiza breșa respectivă, iar decizia luată de constructor a fost una de moment și a fost comunicată ulterior.

''Constructorul a fost nevoit să ia decizia pe moment, având în vedere că era cu utilaje grele, apa ajunsese până sus și a început să se modifice structura drumului tehnologic. Și atunci a fost decizia domniei sale, luată de moment, pentru a scădea nivelul apei. (...) Nu a avut timp să comunice, având în vedere situația de la teren. Dumnealui era pe teren, noi eram aici, a fost comunicată târziu, dar decizia care s-a luat, și era firesc să o ia, a luat-o în acel moment pentru a salva drumul tehnologic și a-și pune în siguranță echipamentele și oamenii'', a declarat Constantin Dan Dobrea.

Legat de acuzațiile președintelui CJ Harghita, Bíró Barna-Botond, potrivit căruia salinitatea a crescut din cauza dărâmârii digurilor și a devierii pârâului printr-un bypass care nu e impermeabilizat, directorul Salrom a spus că dacă acesta ar participa mai des la întâlniri și dacă ar merge pe șantier ar fi la curent cu ce se întâmplă și apoi ar face declarații în cunoștință de cauză.

Prezent la conferința de presă, Luci Ervin, director tehnic la Apele Române, a menționat că au fost luate mai multe măsuri pentru a scădea concentrația de sare din cursul de apă.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

''Apele Române au început o procedură de pregolire a acumulărilor Bezid și Zetea pentru a asigura, în aval, un debit de diluție. S-a luat legătura și cu Hidroelectrica pentru a uzina hidrocentralele care evacuează în râul Mureș. Debitul total adunat, al nostru și al Hidroelectricii, este în jur de 50 m3/sec, un aport suplimentar de debit în râul Mureș, ținând cont că acum pe Mureș, la Alba Iulia, avem un debit de 45 m3/sec, practic, dublăm debitul tocmai pentru a crea această diluție. Monitorizarea se va realiza și pe parcursul nopții care o să urmeze, pe parcursul zilei, se vor face astăzi diferite simulări pentru a vedea până unde ajunge unda poluantă și ce acumulări în aval mai putem suplimenta, deschide pentru a atenua concentrația de sare din cursul de apă'', a spus oficialul de la Apele Române.

De asemenea, el a arătat că Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor a realizat deja un studiu hidrogeologic pentru alimentarea cu apă a localității Fântânele din foraje și în prezent se lucrează la un studiu similar și pentru orașul Târnăveni.

Întrebat dacă s-au raportat cazuri de mortalitate piscicolă pe cursurile de apă, Ervin a răspuns că există astfel de situații, dar nu a putut să precizeze dacă este un fenomen de amploare. AGERPRES/ (A, redactor: Gina Ștefan, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea) 

* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO