REPORTAJ/Piatra Neamț: Festivalul 'Lada cu zestre' a transformat orașul în capitală a meșteșugurilor populare tradiționale
Municipiul Piatra-Neamț este, în acest weekend, capitala meșteșugurilor populare tradiționale prin organizarea Festivalului de Artă Populară 'Lada cu zestre', manifestare ajunsă la a 19-a ediție.
Toate aleile Parcului Tineretului, situat lângă complexul cultural Curtea Domnească, vibrează de viață, aducând în fața vizitatorilor atât obiecte de artă realizate tradițional, cât și ateliere de meșteșuguri. Astfel, cei interesați pot încerca să învețe să învârtă roata olarului, să cioplească în lemn sau să încondeieze ouă.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Muzeograful Florentina Buzenschi, din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț - organizator al festivalului, a declarat, pentru AGERPRES, că manifestarea este unică în România, prin amploare - 65 de meșteri populari veniți din toate colțurile țării, dar și Republica Moldova, precum și prin evenimentele conexe - ateliere și demonstrații live ale măiestriei meșterilor, lansări de carte, o festivitate de premiere a meșterilor care s-au remarcat în mod special.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Este un festival unic în țară, vivant, care, pe lângă târgul de meșteri, cuprinde lansări de carte, se acordă premii, promovăm meșteri noi și tinere talente. De fapt, asta ne dorim, ca de la an la an să vină în întâmpinarea noastră meșteri noi, care să ducă tradiția mai departe. Acest târg nu este doar despre vânzare, ci arată publicului care sunt tradițiile adevărate. De aceea invităm meșteri populari, facem și ateliere, iar anul acesta avem ateliere de prelucrare a lemnului, ateliere de țesut și ateliere de încondeiat ouă. Poate copiii și vizitatorii se vor apuca să realizeze adevărate piese de artă sub îndrumarea meșterilor adevărați. Unicitatea festivalului constă în faptul că are această componentă practică, demonstrații. Are o componentă de expoziție a artei populare, are o componentă prin care recompensăm meșterii cu premii, mai ales pe cei 'Tezaur uman viu' și ducem mai departe tradiția lui Neculai Popa, de la Târpești', a explicat, pentru AGERPRES, muzeograful Florentina Buzenschi.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Ea a arătat că festivalul are și o componentă științifică, reprezentată de lansările de carte. 'Cărți despre tradițiile populare, despre meșteri, tot ce poate fi legat de târg. De exemplu, într-un an am lansat o broșură 'Meșteri în bucătărie'. Meșteri din diferite domenii au arătat că pot să gătească produse tradiționale. Nu au trimis rețetele, ci au și 'argumentat', iar asta cu mult înainte de a apărea emisiunile de cooking', a afirmat muzeograful.
Vizitatorii pot admira obiecte din ceramică, lucrări în lemn, împletituri din piele, țesături, icoane dar și alte obiecte reprezentantive pentru Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania sau Republica Moldova, toate realizate după metode tradiționale.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Am întâlnit aici și meșteri ceramiști tineri, iar asta este îmbucurător. Am avut pentru prima dată la Piatra-Neamț un tânăr meșter de la Horezu și suntem încântați că ne-a ales pe noi. Deci, ați putut recunoaște în târg faimoasa ceramică de Horezu, care este intrată în Patrimoniul Imaterial UNESCO. Totodată, vorbim de țesături tradiționale, vopsite în culori naturale, vorbim despre meșteri care fac port popular și despre meșteri care fac podoabe. Pentru că, oricât era de frumos și bogat decorat portul popular, femeia își mai punea un zgărdar (mărgele). Vorbim din obiecte de piele, ouă încondeiate, împletituri de diverse feluri, deci tot ce înseamnă meșteșugul popular', a adăugat muzeograful CMN Neamț, curator al Muzeului de Etnografie Piatra-Neamț.
Îmbucurător este faptul că oamenii se reîntorc la tradiții, mai spune Florentina Buzenschi. Iar mulți dintre cei care încearcă din curiozitate să făurească ceva în stil tradițional, ajung să o transforme într-o pasiune.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Îmi spunea cineva că meșterii nu mai sunt cei de altă dată, neșcoliți. Meșterii sunt ingineri, profesori, au și alte profesii, dar duc mai departe tradiția populară și o duc chiar în mediile în care ei lucrează. Pe de altă parte, vedem că lumea încearcă să aprecieze tot mai mult tradiția pentru că avem din ce în ce mai mulți vizitatori și care așteaptă. Pentru că, pe măsură ce se apropie luna mai, întreabă: 'vom avea și anul acesta Lada cu zestre' ? Asta ne motivează și îi motivează și pe meșteri', a subliniat Florentina Buzenschi.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
'Felicit pe cei care au fost prezenți la acest eveniment de marcă, dar și organizatorul evenimentului, Complexul Muzeal Național Neamț. Le mulțumesc că au făcut tot posibilul să fie prezenți aici, într-un loc încărcat de istorie, și aici nu mă refer doar la municipiul Piatra-Neamț, ci la întreg județul Neamț. Este un județ cu care ne putem mândri prin multele monumente istorice. Mă bucur că, în comparație cu edițiile precedente, au fost mai mulți meșteri populari prezenți la acest festival. Asta ne obligă să ne pregătim pentru anii care vor urma, să fim la înălțimea lor, pentru că ei duc mai departe portul popular și istoria poporului român și tradiția noastră', a declarat președintele Consiliului Județean Neamț, Daniel Vasilică Harpa.
Foto: (c) GABRIEL APETRII / AGERPRES FOTO
Târgul de Artă Populară 'Lada cu zestre' precede un alt eveniment de marcă desfășurat la Piatra-Neamț și care pune în valoare tradițiile.
Pe 24 iunie, în curtea Muzeului de Etnografie Piatra-Neamț, de lângă Curtea Domnească, va avea loc o nouă ediție a 'Grădinii cu Ii', manifestare în cadrul căreia va fi prezentată o colecție de cămăși femeiești confecționate tradițional. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat, editor online: Adrian Dădârlat)
Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Actorul Marcel Iureș este invitatul artistei de jazz Teodora Brody la 'Întâlniri cu Oameni-Păsări - esențe de zbor'
Actorul Marcel Iureș este invitatul artistei de jazz Teodora Brody, pe 29 octombrie, în cea de-a treia reprezentație a seriei 'Întâlniri cu Oameni-Păsări - esențe de zbor', care va avea loc la Sala Mare - ARCUB, de la ora 19:00, informează organizatorii într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Întâ
Brăila: Nicu Alifantis donează orașului natal primul său instrument muzical, un acordeon primit în 1961
Artistul Nicu Alifantis, cetățean de onoare al municipiului Brăila, donează orașului natal primul instrument muzical pe care l-a primit în dar de la părinții săi, în anul 1961, un acordeon Timiș cu 32 de bași, care va fi expus la Teatrul 'Maria Filotti', unde cantautorul și-a început cariera, a anunțat, joi, primarul Marian Dragomir.
Concertul Regal Caritabil - duminică, la Ateneul Român
Tradiționalul Concert Regal Caritabil va avea loc, duminică, în prezența Familiei Regale a României, pe scena Ateneului Român. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, ajunsă la cea de a XVII-a ediție, gala, organizată de Fundația Regală Margareta a României, va reuni muzicieni de renume internațional, public iu
Felicia Filip, reconfirmată în funcția de director al Operei Comice pentru Copii
Felicia Filip a fost reconfirmată în funcția de director general al Operei Comice pentru Copii, în urma concursului de proiecte de management. În competiție s-au mai înscris Radu Petrovici și Mihai Ciprian Rogojan. Proiectul de management al Feliciei Filip a obținut nota 8,96, reiese din informațiile postate pe site-ul
Agachi: Pelerinajul - un medicament sufletesc util; contribuie la o comuniune tot mai profundă între oameni
Într-o societate tot mai polarizată, pelerinajul reprezintă un medicament sufletesc util, care poate contribui la o comuniune tot mai profundă între oameni, a afirmat, joi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele consilier patriarhal Adrian Agachi. Agachi a susținut joi o declarație de presă împreună
Spectacolul 'Moliere. L'Opera Urbain' - patru reprezentații la Romexpo, de joi până sâmbătă
Spectacolul 'Moliere. L'Opera Urbain', un show care se află la granița dintre genuri, fiind un adevărat dialog între clasic și contemporan, unde secolul XVII se întâlnește cu secolul XXI, va avea patru reprezentații, de joi până sâmbătă, la Romexpo. Potrivit
Vâlcea: Asociația ISVOR vrea să salveze o casă de 120 de ani din Mălaia și să o transforme în rezidență artistică
Inițiatorii unicului muzeu dedicat fluierelor lumii au lansat o campanie de strângere de fonduri pentru salvarea unei case vechi din satul Săliștea, comuna Mălaia, pe care vor să o alăture expoziției de instrumente muzicale și să o transforme într-un loc de creație și întâlnire pentru artiști, copii și comunitate. Imobilul pe care Asoci
AnulBrâncuși/ Gorj: Fotografii rare realizate de sculptor, prezentate la Târgu Jiu
Peste 30 de fotografii rare, realizate de sculptorul Constantin Brâncuși, au fost prezentate miercuri, la Târgu Jiu, într-un tur ghidat, în avanpremiera vernisajului expoziției, care va avea loc joi, la Pavilion Art 360 din Târg Jiu.
Bihor: Proiect de fotografie documentară dedicat goralilor din Slovacia, urmași ai păstorilor valahi din Carpați
Trei fotografi orădeni documentează viața, tradițiile și graiul goralilor din Slovacia, comunități montane în a căror cultură se păstrează elemente asociate păstoritului valah. Potrivit unui comunicat al Asociației Etno Foto Art din Oradea, imaginile realizate în cadrul proiectului 'Goralii din Slovacia: monografie fotografică&
Simpozionul omagial 'E. Lovinescu 145' - săptămâna viitoare, la Academie
Simpozionul omagial 'E. Lovinescu 145', organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie Literară 'G. Călinescu', Facultatea de Litere și Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I', se va desfășura marți, 27 octombrie, de la ora 11:00, în Aula Academiei Rom&a
Mureș: Istoria și legendele orașului Târgu Mureș devin filme în cadrul proiectului studențesc 'UAT Shorts'
Istoria parțial uitată, legendele locale și clădirile emblematice ale municipiului Târgu Mureș vor prinde viață pe ecran prin intermediul a trei scurtmetraje originale, realizate de 15 studenți ai Universității de Arte (UAT) din oraș, în cadrul proiectului cinematografic și educațional 'UAT Shorts - Reconstituiri urbane'. Proiectul, aflat l
Volumul 'România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE' - lansat joi la Biblioteca Centrală Universitară
Cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat 'România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE', coordonat de Andrei Stoian și Victor Vevera, va fi lansat, joi, de la ora 18:00, la Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I', de Editura Club România. Potrivit unui comunicat transmis miercuri A
Vrancea: Brevete semnate de regele Ferdinand și ordine rare, printre comorile Muzeului Vrancei expuse publicului
Brevete care poartă semnătura regelui Ferdinand, ordine acordate unui număr restrâns de personalități și decorații primite de militari, diplomați sau oameni de cultură se numără printre piesele valoroase, unele unicat, păstrate în patrimoniul Muzeului Vrancei. O parte dintre aceste mărturii ale istoriei, care vorbesc despre curaj, sacrificiu, recunoaștere
Maria Mirona Rotar a câștigat concursul pentru postul de manager al Teatrului Excelsior
Maria Mirona Rotar a câștigat concursul pentru postul de manager al Teatrului Excelsior, reiese din anunțul publicat pe site-ul Primăriei Capitalei. Maria Rotar, care în prezent este director adjunct, a obținut nota 9,6
BIBLIOTECA AZI/ Vrancea: Mai puțin de jumătate dintre localitățile din județ mai au biblioteci comunale
Biblioteca de astăzi nu mai este doar locul în care intri, împrumuți o carte și revii după câteva săptămâni să o restitui. Printre rafturile cu volume, bibliotecile încearcă să-și găsească un loc într-o lume dominată de tehnologie, devenind spații de întâlnire, de educație și socializare. Î