Kievul suspectează că Rusia a convocat următoarea reuniune între cele două părți, luni, la Istanbul, pentru a calma nerăbdarea președintelui american Donald Trump și a continua să câștige timp pentru a cuceri mai mult teritoriu în Ucraina, în special în regiunea de frontieră Sumî, lângă care rușii își consolidează forțele pentru a-și intensifica atacurile, relatează joi EFE.

După ce Kievul a acceptat propunerea Kremlinului de a organiza următoarea rundă de contacte, pe 2 iunie, la Istanbul, privind armistițiul de cel puțin 30 de zile solicitat de Ucraina, mai mulți lideri ucraineni au cerut Moscovei să prezinte memorandumul cu condițiile sale pentru armistițiu înainte de întâlnire, astfel încât partea ucraineană să-l poată studia, iar întâlnirea să producă rezultate concrete de data aceasta.

Ucrainenii - care și-au transmis deja poziția în scris Kremlinului și SUA - se tem că utilitatea reuniunii se va limita la livrarea documentului și că reuniunea va conduce la un nou proces de așteptare fără rezultate, la fel cum s-a întâmplat după prima reuniune de la Istanbul în 16 mai, când rușii au anunțat că vor prezenta condițiile pentru armistițiu pe care nu le-au transmis încă.

'Cum poate reuniunea să dea rezultate dacă ei (rușii) umblă cu pisica în sac', a rezumat sentimentele ucrainenilor pe platforma X purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Gheorghi Tihii.

La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că ucrainenii speră să primească din timp memorandumul rus, astfel încât reuniunea să nu fie lipsită de conținut și să permită progrese în vederea încheierii războiului.

Ministrul Umerov, care conduce delegația ucraineană la discuții, a declarat că Kremlinul are la dispoziție patru zile înainte de plecarea sa (în Turcia) pentru a trimite documentul, astfel încât ucrainenii să îl poată examina în prealabil.

Ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga a adoptat aceeași linie. 'De ce să așteptăm până luni?', a scris el pe X, exprimându-și îngrijorarea că Moscova încearcă să boicoteze reuniunea, împiedicându-i pe ucraineni să se pregătească.

În paralel cu ultima sa mișcare diplomatică - care survine după ce Donald Trump l-a avertizat pe președintele rus Vladimir Putin că 'se joacă cu focul' continuând să atace Ucraina în loc să se așeze la masa tratativelor - armata rusă a adunat aproximativ 50. 000 de soldați lângă regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, a avertizat miercuri președintele Volodimir Zelenski.

Intenția Moscovei - potrivit lui Zelenski - este de a lansa noi operațiuni ofensive de pe teritoriul rus împotriva Sumî pentru a captura mai mult teritoriu și de a se apropia de obiectivul recent declarat al lui Putin privind crearea unui 'cordon sanitar' de 10 kilometri adâncime în teritoriul ucrainean.

Semnalul de alarmă tras de Zelenski a fost preluat de purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră ucrainene, Andrii Demcenko, care a declarat joi că Rusia dispune de suficiente trupe și echipamente militare în regiunea Kursk, care se învecinează cu Sumî, pentru a ataca de peste graniță.

Rusia a cucerit în ultimele săptămâni patru sate din regiune Sumî, unde se duc lupte și pentru controlul altor localități din zona adiacentă frontierei.

Zelenski a mai spus că rușii încearcă să câștige teren în regiunea Donețk din estul Ucrainei și să extindă ostilitățile de acolo în regiunea vecină Dnipropetrovsk (centru), unde trupele ruse nu au intrat încă.

Extinderea luptelor la o altă regiune ucraineană ar consolida poziția Moscovei în negocierile pe care Putin le amână acum, notează EFE.

În timp ce Moscova recrutează între 40.000 și 45.000 de soldați în fiecare lună, Ucraina mobilizează între 25.000 și 27.000 de combatanți suplimentar la fiecare 30 de zile, conform Kievului.

Rusia, ca parte a propunerilor sale de pace, dorește mecanisme obligatorii din punct de vedere juridic pentru a garanta nereluarea conflictului în Ucraina, a declarat joi Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenția de presă de stat TASS, potrivit Reuters.

Kievul - potrivit MAE rus - este conștient de poziția Moscovei conform căreia o soluționare finală este posibilă numai dacă 'cauzele profunde' ale conflictului sunt complet eliminate.

După ce a vorbit cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul unei încetări a focului. Rusia a declarat că în prezent redactează versiunea sa a memorandumului și nu poate estima cât timp va dura aceasta.

Condițiile președintelui Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina cuprind cerința ca liderii occidentali să se angajeze în scris să stopeze extinderea NATO spre Est și să ridice o parte din sancțiunile impuse Rusiei, a relatat miercuri Reuters, citând trei surse ruse apropiate negocierilor.

Cele trei surse rusești au declarat că Putin dorește un angajament 'în scris' din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est - ceea ce înseamnă excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova și a altor foste republici sovietice. Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ridicarea unora dintre sancțiunile occidentale, o rezolvare a problemei activelor suverane rusești înghețate în Occident și protecția vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina, între altele. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș, editor online: Ada Vîlceanu)