Președintele francez Emmanuel Macron a cerut guvernului să formuleze 'noi propuneri' în lumina 'gravității faptelor' stabilite într-un raport privind mișcarea Frăția Musulmană și islamismul politic din Franța, care a făcut miercuri obiectul unei reuniuni a Consiliului de apărare al Franței, relatează AFP.

Raportul, din care AFP a obținut o copie, constată o 'amenințare la coeziunea națională', odată cu dezvoltarea unui islamism 'de jos în sus' din partea Frăției Musulmane.

Președintele Macron i-a convocat pe prim-ministrul centrist François Bayrou și pe miniștrii responsabili cu afacerile externe, finanțele, precum și educația națională, învățământul superior și sport, 'trei sectoare vizate în mod special de acest entrism (o strategie politică de infiltrare a unui stat sau a unei organizații - n.r.) de jos în sus', a precizat Palatul Elysée.

Având în vedere 'gravitatea faptelor stabilite' de raport, șeful statului a considerat insuficiente propunerile examinate miercuri și a cerut guvernului să formuleze altele noi, pentru o viitoare ședință a Consiliului de apărare al țării prevăzută pentru începutul lunii iunie, a menționat președinția. Emmanuel Macron a promis de asemenea că va publica un raport destul de detaliat 'până la sfârșitul săptămânii', un anunț extrem de rar venind de la un Consiliu de apărare, notează AFP.

Unul dintre scopurile raportului este de a 'putea sensibiliza statul', dar și de a 'informa publicul larg și aleșii locali în legătură cu această amenințare și modul în care funcționează', a subliniat Palatul Elysee, explicând că 'entrismul necesită mult timp, este disimulat și are un discurs foarte rafinat'.

Născută în 1928 în Egipt, mișcarea Frăția Musulmană susține proiectul unui islam politic conservator și a fost interzisă în mai multe țări, între care Arabia Saudită, Egipt și cel mai recent Iordania.

'Alarmant'

Ministrul de interne francez Bruno Retailleau a vorbit de un raport 'alarmant' și a enumerat câteva măsuri inițiale, și anume 'o mai bună organizare a statului', cu 'un adevărat lider în materie de informații', și 'un parchet administrativ în cadrul Ministerului de Interne' care să se ocupe de 'dizolvări' și 'obstacole administrative'.

El a menționat, de asemenea, 'formarea' de funcționari publici și aleși locali, precum și o 'strategie de sensibilizare a publicului', subliniind că există 'fisuri' în ceea ce privește 'circuitele financiare' ale acestei mișcări.

Consiliul de Apărare a analizat și problema rețelelor sociale, 'un vector pentru islamiștii care abordează evenimente actuale și contestă ceea ce apără Republica în materie de laicitate, în special pentru a încerca să demonstreze că statul este islamofob'.

Laicitatea este unul dintre pilonii Republicii franceze, în care biserica și statul au fost separate încă din 1905, menționează AFP. În aplicarea acestui concept, adesea greșit înțeles în străinătate, orice simbol religios ostentativ este interzis pentru funcționarii de stat, precum și în școli, inclusiv pentru elevi. Sunt vizate aici inclusiv crucea creștină, kippa evreiască, turbanele sikh și vălul islamic.

'Amalgam'

Prezentată ca 'filiala națională a Frăției Musulmane din Franța', Federația Musulmanilor din Franța a denunțat ferm 'acuzațiile nefondate' și a avertizat împotriva 'amalgamurilor periculoase'.

'Respingem cu fermitate orice acuzație care încearcă să ne asocieze cu un proiect politic străin sau cu o strategie de 'entrism'', a dat asigurări organizația.

Consiliul francez al cultului musulman (CFCM), un fost organism reprezentativ pentru islam care a căzut în dizgrație în 2021, a declarat la rândul său că raportul 'creează o confuzie dăunătoare' pentru 'cetățenii musulmani' care 'acum simt că nu mai sunt la adăpost de suspiciuni permanente'.

'Islamofobia a depășit un prag', a reacționat Jean-Luc Melenchon, liderul stângii radicale franceze, pe care dreapta și partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) îl acuză că susține discursul islamist.

Președintele RN, Jordan Bardella, a cerut în ce-l privește 'interzicerea Frăției Musulmane'. 'Trebuie revizuită convenția fiscală cu Qatar, care este unul dintre principalii furnizori financiari ai Frăției Musulmane', a adăugat el.

Ideea care a stârnit cea mai puternică reacție a venit însă de la secretarul general al partidului prezidențial, Gabriel Attal, care a inițiat interzicerea abayei în școli și care vrea interzicerea vălului în spațiile publice pentru minorele cu vârsta sub 15 ani, deși această propunere nu se bucură de unanimitate în coaliția guvernamentală. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)