George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor) și Nicușor Dan (independent) își dispută duminică fotoliul de la Cotroceni în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, aproape 18 milioane de alegători fiind așteptați să pună ștampila pe buletinul de vot.

Cei doi candidați au ajuns în cursa finală după ce au obținut cel mai mare număr de voturi la primul tur de scrutin, desfășurat în 4 mai.

Unsprezece candidați și-au încercat șansele la alegerile prezidențiale din acest an.

În urma votului din 4 mai, clasamentul celor care au vizat cea mai înaltă funcție în stat a arătat astfel:

* George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor) - 40,96%

* Nicușor Dan (independent) - 20,99%

* Crin Antonescu (Alianța electorală 'România, Înainte!') - 20,07%

* Victor Ponta (independent) - 13,04%

* Elena Lasconi (Uniunea Salvați România) - 2,68%

* Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal) - 0,64%

* Daniel Funeriu (independent) - 0,53%

* Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) - 0,39%

* Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) - 0,28%

* John Ion Banu Muscel (independent) - 0,23%

* Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale) - 0,18%

XXX

Alegerile din acest an au loc după ce Curtea Constituțională a anulat, pe 6 decembrie 2024, primul tur prezidențial.

Românii au fost chemați la urne pe 24 noiembrie 2024 pentru a-și alege președintele, la cinci ani de la ultimul scrutin prezidențial, în competiție fiind 13 candidați. După primul tur, Cristian Terheș, unul dintre candidați, a contestat la Curtea Constituțională alegerile, iar CCR a respins, pe 2 decembrie 2024, solicitarea acestuia de anulare a turului întâi.

Cel de-al doilea tur urma să aibă loc pe 8 decembrie 2024.

'Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte al României din primul tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024; 2) organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena Valerica Lasconi', anunța, la acea dată, președintele CCR, Marian Enache.

Anterior, în urma contestației lui Terheș, CCR ceruse Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate și a celor nule de la primul tur al prezidențialelor.

Pe 28 noiembrie 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis să desecretizeze o serie de informații primite de la SRI, SIE și Ministerul Afacerilor Interne cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Astfel, informațiile prezentate de SRI, SIE și MAI indicau faptul că finanțarea campaniei candidatului independent Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acțiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral și că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse.

Patru noi sesizări în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidențiale au fost depuse pe 5 decembrie 2024 la Curtea Constituțională, contestatarii fiind Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș.

*** SNSPA solicitase CCR invalidarea primului tur al alegerilor prezidențiale, având în vedere încălcarea prevederilor art. 81 din Constituție de către Călin Georgescu, candidatul care a obținut cele mai multe voturi în primul tur. 'În contextul campaniei desfășurate de Călin Georgescu, există dovezi că votul alegătorilor nu a fost liber exprimat, fiind manipulat prin metode opace și subversive, care contravin standardelor democratice. Campania sa a fost declarată oficial ca având un buget de 'zero lei', ridicând suspiciuni asupra surselor reale de finanțare și eventualelor influențe externe. Din informațiile transmise opiniei publice, prin desecretizarea documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie, reiese că o parte semnificativă a populației a fost expusă unei campanii de dezinformare sistematică, menită să distorsioneze percepția asupra procesului electoral și să determine exprimarea votului într-un mod care nu reflectă voința reală a alegătorilor', susținea SNSPA.

*** Publicația Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu 'ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT' în desfășurarea turului întâi al alegerilor prezidențiale și solicita reluarea alegerilor.

XXX

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale. 'În temeiul art. 145 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României în anul 2024 și a HG 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în anul 2024', se arăta în decizia CCR, adoptată cu unanimitate de voturi.

Practic, în urma acestei decizii, s-au anulat rezultatele din primul tur, iar prezidențialele trebuiau reluate de la zero.

Și alegerile s-au reluat în acest an, însă lui Călin Georgescu i-a fost respinsă candidatura de către BEC. În acest context, George Simion (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT) și-au depus candidaturile, care au fost validate de Biroul Electoral Central. Ulterior, Anamaria Gavrilă a renunțat la a mai intra în cursa electorală, susținându-l pe George Simion.

Primul tur al scrutinului prezidențial a avut loc pe 4 mai. CCR a validat pe 9 mai rezultatul acestuia, după ce a respins o contestație depusă de Sebastian Popescu, unul dintre candidați. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.

XXX

Pe 18 mai, George Simion și Nicușor Dan intră la votul final al alegătorilor, cel care obține cel mai mare număr de voturi urmând să ajungă la Palatul Cotroceni.

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.

ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI

*** Atribuții în raport cu Guvernul
- desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
- în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, președintele revocă și numește, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului;
- poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită;
- poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situații;
- prezidează ședințele Guvernului la care participă.

*** Atribuții în raport cu Parlamentul
- adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;
- după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură;
- după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la problemele de interes național;
- promulgă legile adoptate de Parlament.

*** Atribuții în domeniul politicii externe
- încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern și le supune spre ratificare Parlamentului;
- la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
- reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pe lângă președintele României.

*** Atribuții în domeniul apărării
- este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
- poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
- în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii.

*** Alte atribuții
- conferă decorații și titluri de onoare;
- acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
- numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;
- acordă grațierea individuală. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

Prezidențiale2025/ George Simion, candidat din partea Alianței pentru Unirea Românilor (fișă biografică)

Prezidențiale2025/ Nicușor Dan, candidat independent (fișă biografică)

Prezidențiale2025/ A început votul în diaspora; românii din Auckland - primii la urne

Prezidențiale2025/ Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025

Prezidențiale2025/ Prezența pe ore la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025