Elevi ai școlii gimnaziale din satul Enisala, comuna Sarichioi, au readus în atenție, joi, obiceiul Paparudei, un ritual care invocă divinitatea pentru ploi în timpul secetei, evenimentul constituindu-se în același timp într-o primă informare a populației locale cu privire la intenția Institutului de Cercetări Eco-Muzeale 'Gavrilă Simion' (ICEM) de a restaura Gospodăria țărănească, singurul sit de acest fel din județul Tulcea.

Copiii din sat, pregătiți de profesoara pentru educație timpurie și coordonatoarea Școlii primare din satul Enisala, Ionica Mocanu, au fost îmbrăcați în costume tradiționale, au cântat și au dansat în curtea Gospodăriei țărănești, au ales cea mai frumoasă paparudă, iar la final au mâncat 'ghizman', o plăcintă din brânză, pregătită de părinții lor.

'În trecut, paparudele se împodobeau cu mult mai multă vegetație găsită din împrejurimi, ștevie, bujori și chiar pătrunjel sau leuștean', a punctat, în timpul evenimentului, reprezentanta ICEM, Iuliana Titov.

Copiilor de grădiniță care au invocat ploaia li s-au alăturat și localnicii.

'Eu sunt la gimnaziu acum, dar când eram mică am fost învățată acest obicei. Acum, sunt foarte bucuroasă că sora îl practică. Iubesc acest obicei și cred în el', a menționat Aniela Cristea, în vârstă de 14 ani.

De-a lungul timpului, obiceiul s-a modificat.

'Acum, nu se mai merge prin localitate, dar când eram mici, ne făceam fustițe din ștevie și mergeam din casă în casă, cântam cântecele pe care le-am auzit și astăzi, iar gazdele ne răsplăteau cu ingrediente pentru ghizman, lapte, mălai, făină și ouă. Ne adunam la casa unei fetițe, iar părinții ne pregăteau prăjitura aceasta cu specific local, ghizman. Mâncam și petreceam apoi. Din anul 2017, am început să organizăm aceste evenimente la Gospodăria țărănească, pentru a nu pierde acest obicei', a afirmat coordonatoarea Școlii primare din satul Enisala, Ionica Mocanu.

Reprezentanții ICEM au oferit diplome copiilor participanți la eveniment, iar în timpul degustării plăcintelor i-au anunțat pe localnici cu privire la intenția de a restaura obiectivul muzeal.

'Acest proiect își dorește să elimine fenomenele de degradare ce acționează asupra elementelor etnografice din cadrul Gospodăriei, să îmbunătățească calitatea arhitecturală, structurală, funcțională și estetică a monumentelor etnografice din gospodăriei, dar și să crească accesibilitatea la patrimoniu', a menționat cercetătorul din cadrul ICEM, Alexandru Chiselev.

El a menționat că lucrările propriu-zise de restaurare vor începe după ce toate serviciile din cadrul proiectului vor fi achiziționate și spațiul pregătit pentru acestea, cel mai probabil în toamna acestui an.

'Se va regândi și o refuncționalizare a curții, astfel încât aceasta să fie adaptată activităților culturale cu copiii, târgurilor gastronomice, șezătorilor, activități care să implice un public cât mai larg. Vorbim inclusiv despre atelierul creativ care va revaloriza deșeurile rezultate în urma restaurării, ne referim la florărie, la elementele de stuf, pentru că este una dintre condițiile principale, aceea de a refolosi materialele în scopul unei dezvoltări durabile și a reducerii pierderii resurselor', a mai spus Chiselev.

Obiectivul muzeal Gospodăria țărănească din Enisala nu este unul dintre cele mai vizitate din județ, deși reprezintă sinteza arhitecturii tradiționale din nordul Dobrogei la începutul secolului al XX-lea. Ansamblul păstrează casa cu chiler (cămară - n.r.) și anexele gospodărești - grajd, șoproane, bucătăria și cuptorul de vară, porumbarul și fântâna - prezentând unelte și instalații tehnice utilizate în practicarea ocupațiilor și meșteșugurilor.

'Este singura casă conservată in situ din județ. Practic, aici s-a locuit până în anul 1970. Casa a rămas așa cum era ea. În general, turiștii pleacă cu izul acela de amintiri din copilărie, pentru că-și închipouie cum scotea bunica plăcinta din cuptor, cum se dormea pe pridvor, lucruri care-i duc în copilărie. Zona are un potențial turistic deosebit și am văzut în ultimii ani o creștere a numărului de vizitatori. Faptul că avem în apropiere cetatea Enisala și putem vinde bilete comune, ne ajută foarte mult', a menționat custodele Gispodăriei, Mariana Stan.

Totuși, anul trecut, numărul vizitatorilor Gospodăriei țărănești din Enisala a fost de 2.431, de aproape 18 ori mai mic decât cel înregistrat de cetatea Enisala, unul dintre cele mai promovate obiective muzeale din județ, potrivit datelor publicate pe site-ul propriu de ICEM.

Situația a fost explicată de reprezentanții instituției muzeale din subordinea Consiliului Județean prin faptul că ploile au afectat acoperișul, iar anul trecut, de exemplu, timp de o lună, Gospodăria țărănească a fost închisă, după o furtună puternică.

Proiectul 'Restaurarea monumentelor etnografice din cadrul gospodăriei țărănești de la Enisala' este implementat în perioada 2024-2027, în cadrul Apelului de finanțare nerambursabilă din fonduri alocate prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, subprogramul 'Muzee în aer liber - monumente de arhitectură vernaculară', program gestionat de Institutul Național al Patrimoniului.

Bugetul estimat al proiectului este de 2.607.210 lei, CJ Tulcea urmând să asigure o cofinanțare de 10%.

Situată pe malul complexului lagunar Razim-Sinoe și cel al lacului Babadag, comuna Sarichioi numără cinci localități, populația acesteia având ca principale activități agricultura, pescuitul și turismul. În ultimii ani, autoritățile comunale, sprijinite de CJ, au reamenajat portul din satul reședință de comună, iar la cetatea Enisala au organizat evenimente de amploare.

Cetatea Enisala, cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Tulcea, monument de arhitectură militară unic în România, a fost construită de genovezi în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, apoi, pentru o scurtă perioadă, a revenit domnitorului român Mircea cel Bătrân, care a pierdut-o în favoarea Imperiului Otoman. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)