Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetățenia română, prin radierea cetățenilor care și-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetățenia română, precum și prin actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral, a precizat joi Autoritatea Electorală Permanentă.

Precizarea AEP vine în contextul în care, Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat joi că a sesizat Autoritatea Electorală Permanentă și Avocatul Poporului, solicitând intervenția urgentă pentru verificarea și actualizarea registrelor electorale permanente și demararea unei anchete privind modul în care aceste registre au fost folosite la vot.

'Autoritatea Electorală Permanentă atrage atenția cu privire la informațiile false lansate în spațiul public de către un partid politic, referitoare la acuratețea datelor și a informațiilor înscrise în Registrul electoral. Menționăm că, începând cu anul 2014, înregistrarea și actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot are loc prin intermediul Registrului electoral, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare. Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare, administrat de Autoritatea Electorală Permanentă', a arătat AEP, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Conform sursei citate, datele care se înscriu în Registrul electoral provin de la mai multe entități ale statului român, respectiv de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor și Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

'Baza de date a Registrului electoral este permanent actualizată, prin înscrierea cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, prin înscrierea persoanelor care au dobândit cetățenia română, prin radierea cetățenilor care și-au pierdut dreptul de vot, au decedat sau au pierdut cetățenia română, precum și prin actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot deja înscrise în Registrul electoral. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor comunică Autorității Electorale Permanente, prin intermediul unor importuri periodice, actualizări intervenite în datele personale ale cetățenilor români cu drept de vot și informații privind persoanele decedate, respectiv cele cu mențiuni de deces înregistrate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP), administratat de către DGEP', subliniază AEP.

Autoritatea Electorală Permanentă precizează că actualizarea datelor deja existente în Registrul electoral pentru alegătorii cu domiciliul sau reședința în țară este o activitate care revine primarilor sau persoanelor împuternicite de aceștia.

Astfel, radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza actelor sau a comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către persoanele autorizate.

Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces.

De asemenea, orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată și semnată, privind cazul în care în listele electorale permanente se regăsește un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Cererea va cuprinde numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date relevante privind identitatea persoanei decedate. În acest caz, primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligația de a verifica informațiile existente în registrul de stare civilă, precum și în celelalte evidențe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării, explică AEP.

Alianța pentru Unirea Românilor a susținut că 'fiecare rundă de alegeri de după 1989 a fost viciată de aceste liste umflate, prin care votul românilor decedați este transformat în instrument politic'.

'Problema a fost descoperită în urma scrisorilor personalizate transmise de președintele AUR, George Simion, unor categorii de persoane, folosind datele din registrul electoral pus la dispoziție de stat, în mod legal, tuturor candidaților și partidelor parlamentare. A fost suficient un gest de comunicare transparentă cu cetățenii pentru a da jos masca acestui sistem corupt, care se bazează pe minciună, manipulare și pe deturnarea votului popular', a afirmat AUR, într-un comunicat. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Alexandru Cojocaru)