Rusia spune că nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind încetarea atacurilor asupra țintelor civile
Kremlinul a declarat marți că, în prezent, nu există planuri concrete de negocieri cu Kievul privind o încetare a atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurilor civile, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează EFE și Reuters.
'Nu există planuri concrete, dar președintele (Vladimir) Putin și-a confirmat disponibilitatea de a discuta pe această temă', a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic.
Peskov a afirmat că o încetare a atacurilor asupra infrastructurilor civile trebuie să specifice în mod clar în ce situații aceste facilități pot constitui o țintă militară și în care situații nu.
'Președintele (Putin) a explicat complexitatea acestei probleme chiar ieri (luni), când a răspuns unei întrebări din partea jurnaliștilor. Adică, atunci când vorbim despre facilități de infrastructură civilă, este necesar să diferențiem clar în ce situații acestea pot fi ținte militare și în care nu', a spus Peskov.
El l-a citat pe Putin spunând că o instalație civilă ar putea deveni o țintă militară dacă combatanți inamici pot fi depistați acolo. 'Prin urmare, există aici nuanțe care trebuie discutate', a spus Peskov, citat de Reuters.
Putin a declarat luni că va lua în considerare propunerea lui Zelenski și că este gata să o discute în format bilateral cu Ucraina, dar a susținut că forțele ucrainene ocupă adeseori poziții în instalații civile, transformându-le în ținte militare.
Întrebat dacă interdicția lui Zelenski de a negocia cu Putin ar putea constitui un obstacol în calea contactelor dintre Moscova și Kiev, Peskov a răspuns că, dacă partea ucraineană dorește să facă acest lucru, ar trebui să 'elimine din punct de vedere juridic' obstacolele din calea acestor contacte.
El se referea la decretul lui Zelenski din 2022, care interzice negocierile cu Vladimir Putin, după anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene pe care forțele ruse le controlează parțial.
'Președintele Putin și-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea de a rezolva problemele prin negocieri', a mai susținut purtătorul său de cuvânt.
Ambele părți se află sub presiunea să demonstreze progrese în vederea încheierii războiului, care a intrat deja în al patrulea an, după ce președintele american Donald Trump a amenințat săptămâna trecută că se va retrage din eforturile de negocieri dacă cele două părți nu manifestă deschidere pentru a ajunge la un acord, notează Reuters.
Zelenski declarase luni că Ucraina este pregătită pentru orice formă de discuție destinată să pună capăt atacurilor asupra instalațiilor civile.
'Ucraina își menține propunerea de a nu lovi cel puțin ținte civile. Și așteptăm un răspuns clar din partea Moscovei', a spus el. 'Suntem pregătiți pentru orice discuție despre cum am putea realiza acest lucru'.
Întrebat de jurnaliști care este răspunsul Kremlinului, Peskov a declarat că subiectul trebuie discutat ținându-se cont de experiența armistițiului de Paște de 30 de ore pe care Putin l-a declarat la sfârșitul săptămânii trecute.
El nu a precizat legătura dintre cele două aspecte. Fiecare parte a acuzat-o pe cealaltă că a încălcat armistițiul de Paște de nenumărate ori și că a încălcat în mod repetat o înțelegere negociată de SUA luna trecută privind interzicerea atacurilor asupra obiectivelor energetice, precum rețelele electrice și rafinăriile de petrol.
În cursul conflictului, au fost uciși civili atât în Ucraina, cât și în Rusia, însă mult mai numeroși de partea ucraineană, notează Reuters.
Cel puțin 35 de persoane au fost ucise pe 13 aprilie într-un atac rusesc cu rachete asupra orașului ucrainean Sumî, în ceea ce Kievul a declarat a fi atac deliberat asupra civililor. Rusia susține că a lovit o reuniune a ofițerilor ucraineni.
Referitor la acest atac, Putin a recunoscut luni - într-un interviu transmis de postul public de televiziune Rossia-1- că Moscova a lovit într-adevăr 'ținte civile', susținând că acestea ar fi căpătat o conotație militară.
'...Bunăoară, atacul forțelor noastre asupra Centrului de conferințe al Universității din Sumî. Este acesta un obiectiv civil? Da, e civil. Dar acolo avea loc o ceremonie de premiere a celor care au comis crime în regiunea Kursk - atât din unități ale Forțelor armate ucrainene, cât și naționaliști. Și aceștia sunt oamenii pe care noi îi considerăm criminali, care trebuiau să primească o pedeapsă meritată pentru ceea ce au făcut în regiunea de graniță, inclusiv în Kursk. Și au primit-o. Acest lucru a fost făcut tocmai pentru a-i pedepsi', conform portalului independent rus Meduza.io.
'Sau se desfășoară tot felul de reuniuni în restaurante...unde se adună oameni care merită cea mai gravă pedeapsă pentru crimele pe care le-au comis. S-a întâmplat și asta. Restaurantul este folosit pentru adunări, întâlniri, conferințe, oamenii sărbătoresc ceva acolo și beau vodcă. Și astfel de ținte am lovit', a afirmat Putin, referindu-se probabil la atacul de la Krivoi Rog la începutul lunii aprilie.
Și la Sumî, și la Krivoi Rog, rachetele lansate de Rusia au lovit alături de țintele declarate de Moscova - în primul caz piața centrală, în al doilea - un loc de joacă pentru copii, de altfel, printre cei peste 20 de morți, 9 au fost copii, dintre care cel mai mic avea doar trei ani, potrivit media ucrainene.
De la începutul invaziei rusei pe scară largă în Ucraina, trupele ruse au lovit infrastructuri civile ucrainenene. Cu toate acestea, autoritățile ruse au negat până acum că ar fi vizat obiective civile, declarând că bombardează doar ținte militare, notează Meduza.io.
Zelenski a subliniat luni că 'sarcina principală' a discuțiilor între Ucraina, SUA și țările europene, care vor avea loc miercuri la Londra, va fi de a face presiuni pentru o încetare necondiționată a focului.
Ucraina a acceptat luna trecută, în principiu, o încetare completă a focului pentru 30 de zile, însă Putin a răspuns cu o listă lungă de condiții pentru punerea acesteia în aplicare. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Adrian Dãdârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cinci eurodeputați critică sancțiunile SUA împotriva CPI și cer ca UE să apere ferm dreptul internațional
'Sancțiunile SUA împotriva Curții Penale Internaționale sunt un atac inacceptabil asupra fundamentelor justiției internaționale', declară cinci eurodeputați care conduc comisii ale Parlamentului European, în urma anunțului de vineri al Statelor Unite privind intenția de a impune sancțiuni CPI. 'Luarea la țintă a Curții
ONU consideră 'inacceptabile' sancțiunile SUA împotriva CPI
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat 'inacceptabile' sancțiunile anunțate vineri de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI),
UE anunță că va ajuta CPI să-și continue activitatea, după sancțiunile impuse de SUA
Uniunea Europeană a criticat vineri sancțiunile 'profund regretabile' impuse de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și s-a angajat să ajute instituția să-și continue activitatea, relatează AFP. 'Este profund regretabil că Statele Unite și-au anunțat intenția de a impune sancțiuni, iar UE este pregătită să ia toate măsur
SUA anunță sancțiuni împotriva CPI; instanța denunță 'un atac la adresa statului de drept'
Statele Unite au anunțat vineri că impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în specia
Navi Pillay, laureata Premiului Nobel pentru Pace, avertizează cu privire la amenințările la adresa drepturile omului
Navanethem 'Navi' Pillay, laureata Premiului Nobel pentru Pace anunțat vineri, a dedicat distincția tuturor supraviețuitorilor crimelor internaționale, precum și apărătorilor justiției internaționale, afirm&
Bruxellesul reamintește Turciei că represiunea o îndepărtează și mai mult de aderarea la UE
Represiunea împotriva opoziției politice, a comunității LGBT și a presei din Turcia îndepărtează și mai mult Ankara de aderarea la Uniunea Europeană (UE), a declarat vineri comisarul european pentru extindere, Marta Kos, subliniind însă ideea unui parteneriat strâns, necesar pe fondul tensiunilor internaționale, relatează AFP. Procesul
Austria: Doi ucraineni, arestați pentru spionaj la Viena; alți doi, printre care un jurnalist de investigație, reținuți și eliberați
Patru ucraineni au fost arestați la Viena în cursul acestei săptămâni, sub suspiciunea de spionaj, a confirmat vineri ministrul de interne austriac Gerhard Karner, în marja unei conferințe de presă, transmite agenția austriacă APA. Doi dintre suspecți, arestați la începutul săptămânii, au fost plasați deja î
Zelenski: Recentele atacuri rusești au provocat pagube considerabile rețelei electrice ucrainene
Recentele bombardamente rusești împotriva Ucrainei au provocat 'pagube considerabile' rețelei electrice naționale, a deplâns vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, anticipând o nouă iarnă foarte dificilă pentru populație, relatează AFP. 'Din păcate, rețelele electrice și instalațiile de transport de electricitate au suf
Comitetul Nobel 'nu este un tribunal', afirmă președintele său, întrebat în legătură cu existența unui genocid în Gaza
Jurgen Watne Frydnes, președintele Comitetului Nobel norvegian, care i-a decernat vineri Premiul Nobel pentru Pace lui Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, a
Polonia: O comisie parlamentară cere trimiterea guvernatorului Băncii Centrale în fața instanței
O comisie parlamentară poloneză, condusă de un membru al partidului premierului liberal Donald Tusk, a cerut vineri ca guvernatorul Băncii Centrale, Adam Glapinski, un apropiat al liderului partidului naționalist care a pierdut puterea în 2023, să fie deferit justiției pentru a răspunde unor acuzații de încălcare a Constituției în exercitarea atribuțiilor,
ONU, CPI și UE salută decernarea Premiului Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navi Pillay
Organizația Națiunilor Unite (ONU), Curtea Penală Internațională (CPI) și Uniunea Europeană (UE) au salutat vineri decernarea de către Comitetul Nobel norvegian a Premiului Nobel pentru Pace lui Navanethem Navi Pillay
Ambasadorul SUA condamnă acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova
Ambasadorul SUA la Chișinău, Joseph Mark Burkhalter, a condamnat vineri acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, inclusiv încălcarea spațiului aerian de către drone, atacurile cibernetice și tentativele de ingerință în alegeri. Într-un discurs rostit la Forumul de Securitate de la Chișinău, diplomatul american a avertizat că aceste
Nobel/'Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu Trump', glumește Navi Pillay
'Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu (președintele american Donald) Trump', a glumit vineri jurista sud-africană Navanethem 'Navi' Pillay, după ce a aflat, în aplauze furtunoase, că a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, informează AFP. 'Dar, ca avocat și judecător, tot vreau să v
Aproape întreaga populație din Fâșia Gaza nu are un adăpost adecvat înainte de sosirea iernii (ONU)
Aproape întreaga populație din Fâșia Gaza, adică două milioane de persoane, este lipsită de adăposturi adecvate înainte de venirea iernii, a avertizat vineri ONU, cerând acces pentru livrarea de ajutoare în enclavă, relatează AFP. Aproximativ 1,8 milioane din cei două milioane de palestinieni din Fâșia Gaza
Consiliul UE a prelungit până la 9 octombrie 2027 măsurile restrictive ca răspuns la activitățile hibride ale Rusiei
Consiliul Uniunii Europene a decis joi să prelungească cu un an, până la 9 octombrie 2027, măsurile restrictive individuale împotriva celor responsabili pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, având în vedere activitățile hibride intensificate și susținute ale Rusiei, inclusiv acțiunile străine de manipulare a inform









