Prima navă de croazieră fluvială cu turiști din Europa de Vest a ajuns săptămâna aceasta în Portul Tulcea, cei aproape 170 de oaspeți din străinătate aflați la bordul ei vizitând deja mănăstirile din zona de terasă a județului, dar și Delta Dunării, războiul din Ucraina modificând programul excursiilor oferite de tur-operatori, dar neafectând impresiile turiștilor.

Nava 'Nestroy', aflată sub pavilion Elveția, a acostat vineri la Tulcea și va pleca săptămâna viitoare din județ, după ce unii călători se vor întoarce la București pentru a vedea Palatul Parlamentului și pentru a se îmbarca în avioanele cu care se vor întoarce acasă, iar alți turiști, care au vizitat deja capitala României, vor fi aduși la Tulcea pentru a urca la bordul navei de croazieră și pentru a vizita Delta Dunării și mănăstirile din zona de terasă a județului.

'Armatorul navei este un curajos care și-a dorit ca, în ciuda situației complicate din zonă, să ajungă totuși până la Tulcea. Asta presupune un efort logistic, dar, în ciuda acestei greutăți, am reușit să găsim o soluție pentru ca nava să acosteze la Tulcea și să ofere programe turistice în apropierea orașului Tulcea și la Sfântu Gheorghe. Delta este un program unic, un scop al întregii croaziere. Sunt nave care merg special la kilometrul zero (punctul de vărsare a Dunării în Marea Neagră, pe brațul Sfântu Gheorghe - n.r.) pentru acel moment când se face o manevră de întoarcere și turiștii se bucură de acel moment. E o țintă pentru turiștii care ajung pe navele de croazieră', a declarat pentru AGERPRES managerul unuia dintre cei mai mari tur-operatori ai navelor de croazieră din România, Leontin Șerbănescu.

Războiul din Ucraina a modificat programele navelor de croazieră fluvială, în ultimii ani armatorii ocolind acostările în județul Tulcea în favoarea celor din județul Brăila. Astfel, turiștii de pe navele care acostează în portul Brăila ajung în Tulcea cu autocarele, pentru a vizita ulterior Delta.

'Pentru Dobrogea, avem circa 250 de nave care ar trebui să ajungă anul acesta în zona Tulcea-Brăila. Din cauza situației actuale, navele nu vor putea acosta la Tulcea și atunci suntem nevoiți să le propunem tur-operatorilor acostarea la Brăila, ca variantă de rezervă. Este cea mai bună variantă posibilă, astfel încât să nu afectăm programele turistice și să le oferim pasagerilor exact ce au cumpărat', a mai spus managerul Șerbănescu.

Tranzitul turiștilor prin Munții Măcin reprezintă o oportunitate pentru cei mai vechi munți din România, însă pentru impunerea unui produs turistic, ca de exemplu degustări de vinuri în cramele dobrogene, este nevoie de mai mulți ani, potrivit aceleiași surse.

În ceea ce privește turismul de incoming în România, Leontin Șerbănescu a menționat că fenomenul este influențat de situația din Ucraina.

'La nivel național, turismul de incoming a supraviețuit. Acum, să spunem că suntem pe un trend ascendent. Totul e influențat de situația din Ucraina. Sunt oameni temători în legătură cu ideea de a veni și a vizita România. La fel de bine am constatat că există și oameni care știu că România este o țară sigură, că este o țară membră a NATO și, mai ales la bordul navelor de croazieră, oamenii nu au reticențe și se simt în siguranță. Încercăm să promovăm România, deși este foarte complicat în perioada asta, când toată lumea ne întreabă ce se întâmplă la granițe. Nu ne-am oprit, nu ne vom opri, dar este dificil de făcut turism cu cetățeni străini în condițiile acestea', a conchis managerul Leontin Șerbănescu.

Excursiile oferite în momentul de față turiștilor nu diferă însă de cele din perioada anterioară declanșării războiului din Ucraina.

'Am vizitat (sâmbătă - n.r.) mănăstirile Celic-Dere și Saon care i-au bucurat foarte mult pe vizitatori prin peisaje și viața monahală. Toată lumea este fericită. Acum, suntem într-un restaurant din Tulcea și toată lumea este fericită. Supa a fost foarte bună. Ieri (vineri - n.r.), am avut o excursie în Delta Dunării. Am pornit de la Mila 35, am ajuns până aproape de granița cu Ucraina și am văzut neașteptat de multe păsări după frigul și ninsoarea de zilele trecute. Apoi, cu vaporul am mers la Sfântu Gheorghe, iar de acolo, cu cinci bărci rapide, am făcut o excursie până la Sacalin, unde am văzut pelicani și cormorani hrănindu-se', a declarat Cosmin Moldovan, ghid de turism.

Turiștii de la bordul navei 'Nestroy' au apreciat experiența în Delta Dunării.

'Nu am simțit deloc că ar fi vreun pericol pentru noi în Delta Dunării. Ne-a plăcut foarte mult. A fost o experiență foarte interesantă. Cel mai mult ne-au plăcut pelicanii pe care i-am văzut în apropiere de insula Sacalin', a afirmat Mark, unul dintre turiștii de la bordul navei de croazieră.

Primele nave de croazieră fluvială au ajuns în Tulcea la începutul anilor 2000, numărul inițial al acostărilor fiind nesemnificativ. Ulterior, numărul vaselor care au la bord turiști din Europa de Vest a crescut, iar în ultima parte a anilor 2010 numărul acostărilor în porturile tulcene a ajuns la peste 300, anual.

Pandemia din anul 2020 a afectat major și acest tip de turism, numărul acostărilor reducându-se în acel an de aproape zece ori.

Războiul din Ucraina, declanșat în anul 2022, a atenuat dezvoltarea fenomenului turistic, iar turoperatorii navelor de croazieră au căutat soluții alternative pentru cei care vor să călătorească pe Dunăre.

Potrivit lui Leontin Șerbănescu, anul trecut, în județele Brăila și Tulcea au acostat circa 250 de nave de croazieră fluvială. Turiștii care se află la bordul navelor de croazieră pot alege excursii în zonele aflate în apropierea porturilor în care nava acostează, programul oferit vizitatorilor de către turoperatori fiind conceput astfel încât vizitatorii să stea cât mai puțin pe navă.

Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu din Europa, după Volga, care se află în întregime în Rusia. De secole, Dunărea este considerată o importantă cale navigabilă, iar în antichitate era granița imperiului roman. Fluviul străbate zece țări, iar bazinul său hidrografic se întinde în tot atâtea state.

Delta Dunării, declarată Rezervație a Biosferei în anul 1990, are o suprafață totală de 4.455 de kilometri pătrați, 84% din aceasta regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei. Zonă umedă de importanță internațională, Delta Dunării este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural al UNESCO, iar în România numără circa 12.000 de persoane care locuiesc în comunități izolate de ape. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea; editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)