Mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare și desfășurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluție, iar participanții la aceste procese apelează la mijloace tehnice și strategii de influențare a alegătorilor netradiționale, care duc la diseminarea rapidă a informațiilor cu caracter fals sau înșelător - se arată în Ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, în contextul începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Expansiunea fenomenelor de propagare a știrilor și informațiilor false, precum și de simulare a susținerii publice pentru o idee cu ajutorul roboților automatizați constituie o vulnerabilitate a climatului de integritate aferent campaniilor electorale, arată AEP.

Potrivit documentului, dezinformarea, ca instrument de influențare a opiniei și comportamentului alegătorilor, este utilizată cu scopul de a distorsiona percepția electoratului sau pentru a crea un nou curent de opinie care generează confuzie privind calitatea proceselor electorale, subminând democrația și libertatea.

''Adesea, dezinformarea implică utilizarea de conturi automatizate digitale pentru astroturfing, dezvoltarea unor rețele de urmăritori falși, crearea unor videoclipuri care au conținut fals sau manipulator, promovarea publicității direcționate (targetată), trolling organizat, meme-uri (elemente vizuale cu text de impact asociat) sau alte asemenea instrumente. Aceste practici constituie comportament inautentic în mediul online. Accentul, în cazul acestor practici, cade pe intenție, persoana care le folosește dorind să aducă prejudicii procesului electoral sau entităților publice implicate în organizarea alegerilor, în general, sau unui candidat, în mod particular, slăbind încrederea în procesul democratic'', se menționează în ghid.

Mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare și desfășurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluție, mai arată AEP.

''Participanții la aceste procese apelează la mijloace tehnice și strategii de influențare a alegătorilor netradiționale care duc la diseminarea rapidă a informațiilor cu caracter fals sau înșelător. Acest lucru duce la crearea și întreținerea unor neliniști și tensiuni sociale și inocularea sentimentului de neîncredere în instituțiile statului care se ocupă cu organizarea și desfășurarea alegerilor. Având în vedere faptul că principalele surse de informare ale electoratului rezidă în tehnologiile de comunicare rapidă și în instrumentele bazate pe inteligență artificială, fără a exista un filtru între emitentul unei informații și electorat, este tot mai evident faptul că efortul colectiv de respingere a efectelor nocive ale acestora trebuie să fie dublat de unul individual de informare corectă'', atrage atenția sursa citată.

AEP face referire la potențiale indicii cu privire la o știre/informație falsă și anume:

* titluri care promit senzaționalul sau sunt redactate de o manieră alarmistă, dramatică;

* modul în care sunt scrise articolele, și anume scrierea cu majuscule, erori repetate de ortografie, erori de traducere, semne de punctuație care induc dramatism, alarmare etc;

* formulări evazive care conduc la presupuneri, lansarea de zvonuri sau conspirații;

* materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care, deși conțin elementele de identitate vizuală utilizate, de regulă, de către un candidat, sunt fabricate/ modificate de către alte persoane (cu sau fără utilizarea instrumentelor bazate pe inteligența artificială) și au conținut defăimător sau dezavantajos pentru respectivul candidat.

În ceea ce privește etichetarea materialelor electorale, ca element de noutate, pe durata campaniei electorale a alegerilor din acest an, actorii politici trebuie să asigure publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informații:

* o indicație că este vorba de un material publicitar politic;

* identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail și, dacă este publică, adresa poștală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta își are sediul;

* după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare;

* o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

* după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite.

Totodată, în ghid sunt prevăzute și criteriile de identificare a știrilor/ informațiilor false în campanie.

''Verificarea informației publicate constituie o analiză amănunțită, ghidată de o întrebare de bază: 'Cum știm asta?'. Astfel, pentru a identifica veridicitatea informației este necesar ca alegătorii să adopte o atitudine de detectiv (fact-checker), cu o gândire critică'', precizează AEP.

Printre recomandările enunțate în ghid se regăsesc:

*** pe rețelele sociale, dacă apar litere și numere aleatorii ar putea fi un bot (un program software automat). Dacă vedeți un cont neverificat (care nu conține, lângă nume, bifa de verificare), care postează de sute de ori pe zi, trebuie să verificați cu atenție;

*** urmărirea, cu atenție, a ideilor exprimate în text (logică, dovezi, argumente). Este textul coerent? Diversitatea perspectivelor prezentate: sunt prezentate și dezbătute mai multe puncte de vedere, pentru un caracter de obiectivitate? Conține textul greșeli gramaticale, de punctuație și ortografie, face abuz de utilizarea majusculelor, de punctuație excesivă? Încearcă textul să declanșeze emoții puternice, mai ales negative? Dacă textul face abuz de cuvinte cu o mare încărcătură emoțională este foarte posibil să stimuleze atenția și reacțiile cititorilor în mod deliberat. Unele mesaje conțin greșeli de logică, de exprimare, de gramatică și folosesc cuvinte care atrag atenția și generează emoție (senzațional, șocant, incredibil).

În text sunt exprimate opinii sau afirmații nedemonstrate prin fapte și dovezi concrete, cum ar fi informații ''pe surse'', date și cifre care nu pot fi verificate, speculații, exagerări. O publicație renumită nu va avea un număr mare de erori gramaticale și de traducere;

*** chatboții (aplicații software concepute pentru a imita o conversație de tip uman pe baza indicațiilor utilizatorului), creatorii de imagini și clonatorii de voce pot produce conținut care pare creat de om, inclusiv materiale de tip deepfake. Unele știri, informații, articole sau postări sunt create prin solicitarea unei persoane în cadrul chatboților a unor articole sau informații care amplifică o anumită narațiune, iar rezultatul este postat pe un site web. De asemenea, există un proces automat, prin utilizarea boților, pentru a extrage date și conținut dintr-un anumit site web (web scrapers). Acești boți caută articole care conțin anumite cuvinte cheie și rescriu informațiile sau știrile pentru a evita acuzațiile de plagiat. Rezultatul este postat automat online. Un instrument pentru identificarea site-urilor generate de inteligența artificială este NewsGuard;

*** atenție la posibilitatea ca dovezile, fotografiile sau video-urile folosite să fi fost schimbate intenționat pentru a prezenta un conținut înșelător/ fals prin utilizarea inteligenței artificiale. Imaginile false, editate sau preluate din alt context sunt adesea utilizate pentru a conferi mai multă credibilitate unor informații/ fapte neadevărate. Recomandăm verificarea inversă a imaginii folosind Google Reverse Image Search, TinEye, RevEye, Image Yandex, Image Baidu. Prin intermediul acestor instrumente se poate verifica dacă o imagine este reutilizată/ reciclată din altă sursă și atribuită în mod fals altui fapt sau eveniment. Dacă o imagine a mai fost publicată și înainte de evenimentul pe care pretinde că îl ilustrează, acesta ar putea fi un semnal de alarmă.

''Informează-te cu privire la tehnicile actuale de dezinformare. Înțelegerea modurilor în care se răspândește dezinformarea poate contribui la evitarea capcanelor. Un instrument util prin care poate fi semnalată apariția unei știri false pentru a fi combătută prin documentare este pus la dispoziție de platforma online Anti-Fake, dedicată educației digitale, conștientizării publice și combaterii dezinformării'', se mai arată în ghidul AEP. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)