Șefa diplomației europene, estona Kaja Kallas, a rostit marți un discurs în Parlamentul European și a cerut din nou oferirea de sprijin militar Ucrainei, nu doar pentru a putea continua războiul cu Rusia, dar și pentru a-și consolida poziția de negociere în discuțiile inițiate separat de SUA și din care UE a fost exclusă, dar Kallas a susținut că în pofida acestui fapt blocul comunitar își păstrează ''relevanța'', inclusiv prin sancțiunile impuse Rusiei, relatează agenția EFE.

''Am primit favorabil negocierile asupra unei încetări a focului și primii pași care se fac în acest sens'', a spus Kallas, care consideră că UE, deși nu ia parte la aceste negocieri la care participă SUA, Rusia și Ucraina, își menține ''relevanța'' și dispune de instrumente pentru a influența deznodământul lor, precum ''sancțiunile, care slăbesc Rusia''.

''De asemenea, trebuie să oferim ajutor Ucrainei, întrucât cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici la masa negocierilor'', a motivat șefa diplomației europene, care a eșuat recent să impună un plan de ajutor militar prin care statele UE ar fi urmat să ofere Ucrainei anul acesta 40 de miliarde de euro, dublu față de anul trecut.

După ce unele state membre au primit cu răceală acest plan, Kaja Kallas a cerut ca alternativă noi contribuții de 5 miliarde de euro din partea statelor UE pentru achiziția de obuze destinate armatei ucrainene, dar nici acest plan nu a fost aprobat la summitul european din martie, când liderii europeni au convenit ca acest ajutor să fie acordat Kievului pe bază voluntară.

Cât despre ruși, ''nici ei nu pot duce acest război la infinit'', a mai justificat Kallas cererea ei privind noi ajutoare militare pentru Ucraina, adăugând că UE va sprijini un plan de pace care să prevadă ''independența și suveranitatea'' Ucrainei.

Ea a insistat din nou și asupra presupuselor crime împotriva umanității comise de Rusia în Ucraina, invocând în acest sens fotografii și înregistrări pe care le consideră indicii asupra unor crime de război în orașele ucrainene Bucea și Mariupol.

În ce privește dezbaterea privind dotarea cu arme nucleare, arme de care numai Franța dispune în rândul celor 27 de state membre ale UE, Kaja Kallas s-a arătat rezervată față de această idee. ''Dacă amenințarea cu folosirea armelor nucleare funcționează, ceea ce vom vedea în lume va o mai mare proliferare, întrucât toate țările care se tem de vecinii lor vor dori arme nucleare, aceasta fiind singura modalitate de a se proteja. Și toate acele țări care vor râvni la teritoriul vecinilor lor vor dori de asemenea arme nucleare'', a explicat ea.

Statele Unite au anunțat marțea trecută că au încheiat înțelegeri separate cu Ucraina și Rusia pentru un armistițiu parțial cu două componente, respectiv garantarea siguranței navigației în Marea Neagră și oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurilor energetice.

Dar părțile nu au semnat de atunci niciun document care să detalieze aplicarea acestor înțelegeri. Moscova și Kievul au promis totuși că vor respecta armistițiul energetic, însă apoi s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.

Cât despre armistițiul maritim în Marea Neagră, Rusia a condiționat aplicarea acestuia de ridicarea parțială a sancțiunilor occidentale împotriva exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte, solicitare respinsă însă de Comisia Europeană împreună cu circa 30 de state aliate ale Ucrainei care s-au reunit joi la un summit la Paris. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)