Kursk, Oreșnik, 61 de miliarde de dolari: sunt cuvinte și cifre care au marcat al treilea an de război din Ucraina, invadată de Rusia la 24 februarie 2022. Președintele american Donald Trump vrea acum să înceapă discuțiile ''foarte curând'' cu președintele rus Vladimir Putin pe tema încheierii războiului din Ucraina, în timp ce Kievul și Europa se tem să nu fie ținute în afara lor, notează AFP.

Kursk

La începutul lunii august 2024, trupele ucrainene au lansat un atac surpriză în regiunea de graniță Kursk, din vestul Rusiei, unde încă rezistă, în ciuda contraofensivelor ruse lansate pentru a le expulza. Pe 13 februarie, Kievul a declarat că controlează acolo 500 km2, cu două treimi mai puțin decât cei 1.400 km2 revendicați la începutul atacului.

La 20 februarie, un responsabil al Statului Major al armatei ruse a afirmat că militarii Moscovei au eliberat ''peste 800 de kilometri pătrați'' în regiunea rusă Kursk. A fost pentru prima dată când armata rusă a făcut publice cifre exacte ale teritoriilor ruse ocupate de Ucraina în regiunea Kursk și a admis că peste 400 de kilometri pătrați rămâneau în continuare sub controlul Kievului.

Sute de civili ruși nu au avut timp să plece și se află încă în zona din apropierea luptelor, separați de familiile lor și de restul Rusiei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că este pregătit pentru un ''schimb'' de teritoriu în cazul negocierilor de pace cu Moscova - ''tranzacționând'' astfel această mică parte ocupată a regiunii - o ipoteză respinsă totuși de Kremlin.

Nord-coreeni

Presupusa implicare a unei armate străine a constituit o escaladare majoră a conflictului.

Potrivit Ucrainei, Statelor Unite și Coreei de Sud, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldați începând din octombrie trecut pentru a ajuta forțele ruse din regiunea Kursk, ceea ce nici Moscova, nici Phenianul nu au recunoscut.

Kievul a apreciat recent că acești soldați au fost ''retrași'' din cauza pierderilor mari, înainte de a raporta că luptă din nou în această regiune.

Serviciile secrete sud-coreene au estimat în ianuarie 2025 că aproximativ 300 de soldați nord-coreeni au fost uciși și alți 2.700 răniți.

Phenianul este acuzat de luni de zile de Kiev și Occident că a furnizat Rusiei obuze de artilerie și rachete balistice.

Oreșnik

Rusia a folosit o rachetă Oreșnik de ultimă generație pe 21 noiembrie 2024 împotriva orașului Dnipro (în regiunea centru-est a Ucrainei), ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete americane și britanice cu rază mai lungă de acțiune.

Pentru acest atac fără precedent, arma experimentală a purtat focoase convenționale. Dar racheta poate fi echipată cu focoase nucleare și poate lovi ținte la câteva mii de kilometri distanță.

Președintele rus Vladimir Putin a amenințat că o va folosi împotriva ''centrelor decizionale'' din Kiev.

4.360 de kilometri pătrați

Forțele ruse au avansat cu 4.360 km2 în Ucraina începând cu 24 februarie 2024, de aproape 22 de ori mai mult decât în timpul celui de-al doilea an de război (200 km2), potrivit analizei AFP a datelor furnizate de Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), din 16 februarie.

Aproape trei sferturi din teritoriul luat de ruși se află în regiunea Donețk (estul Ucrainei), unde trupele Moscovei au revendicat, pe 7 februarie 2025, capturarea orașului Torețk și se află la porțile unui alt oraș minier important, Pokrovsk.

61 de miliarde de dolari

După luni de negocieri în Congres, un ajutor economic și militar acordat Ucrainei de 61 de miliarde de dolari a fost votat în aprilie 2024 în Statele Unite.

Între realegerea lui Donald Trump în noiembrie 2024 și transferul puterii pe 20 ianuarie 2025, administrația președintelui democrat Joe Biden a acționat pentru a-și accelera ajutorul. În special, a deblocat 20 de miliarde de dolari, cota sa dintr-un împrumut de 50 de miliarde promis de G7 și care va fi finanțat din dobânda de la activele rusești înghețate din cauza sancțiunilor internaționale.

Donald Trump a spus recent că dorește acces la resursele minerale strategice ucrainene în schimbul continuării ajutorului american pentru Kiev, propunere față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părut inițial să fie deschis.

Ulterior, după ce Trump a avansat cifre care, potrivit experților, nu păreau să aibă legătură cu realitatea, Zelenski a declarat că propunerea SUA pentru un acord privind minerale critice ale țării sale este nedreaptă deoarece nu include garanții de securitate, iar el nu dorește ca Ucraina să devină un centru pentru materii prime. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)