Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că s-a intrat în linie dreaptă cu organizarea alegerilor prezidențiale din 4 mai. Șeful AEP le recomandă candidaților care vor intra în cursa pentru Palatul Cotroceni să se uite cu atenție în lege, să aibă 'această cultură a respectării prevederilor legale', iar alegătorilor să vină în număr cât mai mare la vot.

Greblă a precizat că alegerile din acest an se vor desfășura, ''din punct de vedere tehnic, astfel cum au fost desfășurate și celelalte'. El a adăugat, însă, că problema este mai complicată în privința publicității online, deoarece legea reglementează doar publicitatea făcută de către competitorii politici. 'Mesajele transmise între particulari, între persoane fizice, dacă nu reprezintă publicitate politică electorală, nu prea pot fi cenzurate, pentru că este vorba de libertatea de exprimare a fiecărui cetățean, care nu poate fi îngrădită, nici prin hotărârea AEP, nici printr-o măsură administrativă', a explicat, în interviu, președintele AEP.

Toni Greblă s-a referit și la măsurile în cazul unui atac cibernetic la infrastructura electorală, menționând că baza de date a AEP este stocată în șapte servere, aflate în șapte locații. 'Este imposibil ca un atac cibernetic, care chiar ar compromite baza de date dintr-un server, să poată să atace, în același timp, toate serverele. Deci, rămân celelalte șase servere neatinse cu baza de date. Nu ținem toate ouăle clocite în același coș', a arătat Greblă.

Președintele AEP mai spune că nu-și reproșează nimic în organizarea scrutinului de anul trecut. 'Absolut nimic. Autoritatea și-a desfășurat toate activitățile pentru a organiza și pentru ca, din punct de vedere tehnic, repet, din punct de vedere tehnic, alegerile să se desfășoare normal', a subliniat el.

AGERPRES: A început din 18 februarie perioada electorală pentru prezidențiale. În ce stadiu sunteți cu pregătirea scrutinului din luna mai? Câte secții de votare vor fi? Și Guvernul a adoptat un buget în sumă de peste 1,186 miliarde lei pentru aceste alegeri.

Toni Greblă: Încă de la început precizez că toate actele normative necesare organizării și desfășurării alegerilor au fost adoptate de Guvern. Joi au fost adoptate ultimele două acte normative prin hotărâri ale Guvernului prin care se stabilesc nivelul de cheltuieli și programul de măsuri tehnice necesare realizării activităților, mai precis activitățile pe care fiecare instituție le realizează pentru buna desfășurare a alegerilor, respectiv Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Institutul Național de Statistică, Serviciul de Telecomunicații Speciale, alte instituții și autorități ale statului, Rezervele de Stat, Monitorul Oficial, ANI, CNSAS și așa mai departe.

Și deci intrăm în linie dreaptă. Azi (n.r. - joi) au fost trași la sorți cei cinci judecători de la Înalta Curte care vor face parte din Biroul Electoral Central. Aceștia își aleg președintele și locțiitorul Biroului Electoral Central. Apoi, probabil în cursul zilei de vineri, Biroul Electoral Central va fi completat cu reprezentanții de drept, cu membrii de drept ai Autorității Electorale Permanente, președinte și cei doi vicepreședinți, ca membri ai Biroului Electoral Central, și, imediat după aceasta, cu cei șapte reprezentanți ai celor șapte partide politice parlamentare.

Începe tot de vineri perioada în care pot fi depuse documente din care să rezulte că au fost încheiate alianțe electorale sau alianțe politice. Termenul este foarte scurt. Expiră în această duminică, la ora 23:59. Astfel încât reprezentanții viitoarelor, posibilelor alianțe electorale sau politice trebuie să se înscrie ca atare, să depună documentul de constituire a alianțelor și sigla eventual sub care candidează până duminică, 23 februarie, la ora 23:59. Apoi, intrăm în calendarul obișnuit, care presupune desfășurarea mai multor activități, din care cele mai importante sunt: oricând, după această dată, pot fi depuse candidaturi, dosarele de candidaturi pentru competitorii politici ce se vor înscrie în cursa prezidențială, perioadă care se încheie la data de 15 martie.

AGERPRES: Sunt noi reglementări privind votul în străinătate, că nu va continua după ce secțiile din țară au fost închise, în duminica alegerilor.

Toni Greblă: Este o singură modificare în sensul în care vineri (2 mai - n.r.) începea votarea la ora 12:00, acum începe la ora 7:00 dimineață, deci sunt încă 5 ore în plus în care cetățenii români care se vor afla în străinătate în ziua de 4 mai pot să voteze la oricare dintre secțiile de vot din străinătate, începând cu vineri, ora 7:00, ora locală a fiecărei secții de votare, iar votarea se va încheia duminica (4 mai - n.r.), la ora 21:00, ora locală a României. De asemenea, există posibilitatea ca acolo unde există oameni care încă n-au apucat să voteze în fiecare din aceste trei zile, adică vineri seara, sâmbătă seara, duminică seara, ca președintele biroului secției de votare să prelungească votarea până la orele 24:00, repet, dacă există cetățeni în secție sau în curtea secției de votare așteptând la rând să voteze.

AGERPRES: Au fost nemulțumiri și acuzații că a fost afectat dreptul de vot în diaspora. Care a fost motivul pentru această modificare?

Toni Greblă: Pentru că s-a observat că, după prezentarea exit-poll-urilor, la ora 21:00, ora României, există competitori politici care au tendința să continue campania electorală, să facă apeluri către cetățeni să-i aducă la vot pentru a vota un anume competitor politic și, din această cauză, s-a luat această măsură ca, după ce sunt prezentate exit-poll-urile, să nu se mai poată desfășura alegerea. Vreau să spun că acest lucru afectează doar secțiile de vot sau, în principal, secțiile de vot din Statele Unite și Canada, unde la alegerile din 24 noiembrie au mai votat, după ora 21:00, ora locală a României, aproximativ 26.000 de cetățeni. Deci nu este o pondere foarte, foarte mare în ceea ce privește acest lucru, iar cele câteva ore care se pierd pentru secțiile de vot din străinătate, din Statele Unite și Canada, sunt compensate cu practic 5 ore în ziua de vineri, când timpul de vot s-a prelungit.

Aș vrea să asigur, de asemenea, cetățenii români care se află în străinătate că pot să voteze, pe baza unui act de identitate valabil eliberat de statul român, oriunde, la oricare secție de vot din străinătate, indiferent dacă au sau nu au domiciliul sau reședința stabilită în străinătate, și, de asemenea, indiferent dacă sunt înscriși în listele electorale permanente pentru străinătate sau nu.

AGERPRES: În privința monitorizării finanțării campaniei electorale a candidaților, ce sancțiuni și ce măsuri noi sunt, având în vedere ce s-a întâmplat data trecută când au fost candidați cu zero cheltuieli, cum este Călin Georgescu?

Toni Greblă: Deci, există o prevedere în lege care a rămas nemodificată, în sensul în care competitorii politici, înainte de începerea campaniei electorale, au obligația să-și desemneze un mandatar financiar. Mandatarul financiar primește din partea AEP un cod de identificare și acesta are obligația ca toate veniturile pe care le realizează în campania electorală și toate cheltuielile pe care le face în campania electorală să le declare la Autoritatea Electorală Permanentă în trei zile de la data când a încasat venitul sau când a efectuat cheltuiala. Aceasta este o obligație care incumbă candidaților și mandatarului financiar. Ce s-a urmărit prin recenta ordonanță de urgență? Ca materialele de publicitate electorală, care sunt destinate sau pentru offline și online, să cuprindă un set de date care să conducă la identificarea competitorului electoral, a mandatarului financiar și, de asemenea, după caz, numărul de tiraj sau că reprezintă publicitate politică electorală, pentru ca cetățenii, în cunoștință de cauză, să vadă că acel material este al unui anume candidat și reprezintă publicitate politică electorală.

AGERPRES: AEP garantează că alegerile vor fi mai transparente, mai corecte?

Toni Greblă: Nu poate... repet, alegerile se vor desfășura, din punct de vedere tehnic, astfel cum au fost desfășurate și celelalte, adică fără niciun fel de contestație și fără niciun fel de incidente. Dar, în legătură cu publicitatea online, că probabil la asta vă referiți, să știți că problema este un pic mai complicată, pentru că legea reglementează doar publicitatea făcută de către competitorii politici. Mesajele transmise între particulari, între persoane fizice, dacă nu reprezintă publicitate politică electorală, nu prea pot fi cenzurate, pentru că este vorba de libertatea de exprimare a fiecărui cetățean, care nu poate fi îngrădită, nici prin hotărârea AEP-ului, nici printr-o măsură administrativă. Deci, ceea ce reprezintă material publicitar electoral, care nu este însușit de un anume competitor politic, care n-are pe el datele de identificare, va fi, printr-o procedură, aceste materiale vor fi îndepărtate de pe platformă, printr-o hotărâre a Biroului Electoral Central, hotărâre care se transmite la autoritatea imediată, la Autoritatea Electorală Permanentă, noi o transmitem la rândul nostru platformei online, care are obligația ca, într-un termen foarte scurt, să îndepărteze de pe site, de pe platformă materialul respectiv.

AGERPRES: Sunt prevăzute sancțiuni platformelor online, amenzi între 1% și 5% din cifra de afaceri dacă nu elimină în 5 ore materialele care nu respectă legea.

Toni Greblă: Acelea sunt sancțiuni pe care le poate aplica Comisia Europeană dacă constată că nu au fost respectate dispozițiile date de autoritățile statului, în cazul nostru, de autoritățile române. Numai Comisia Europeană poate. Autoritatea Electorală Permanentă, dacă constată astfel de materiale care nu sunt conforme cu cerințele legii, poate să dispună confiscarea contravalorii lor și să aplice o amendă contravențională cuprinsă între 10.000 și 50.000 de lei.

AGERPRES: Cum se va răspunde de data aceasta unui eventual atac cibernetic asupra infrastructurii electorale?

Toni Greblă: Vreau să vă spun că la toate alegerile pe care le-am desfășurat în 2024, inclusiv la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Autoritatea Electorală Permanentă, pe circuitul de transmitere a documentelor la infrastructura informatică a Autorității Electorale Permanente, nu a fost înregistrat niciun fel de atac cibernetic care să fi compromis, să fi șters, să fi alterat baza de date pe care Autoritatea Electorală Permanentă a prelucrat-o. Astfel încât, ceea ce s-a stabilit în secția de votare, ca rezultat al votului, le găsiți și acum pe site-ul Autorității Electorale Permanente, ele au fost prelucrate aproape instantaneu de sistemul informatic și postate pe site-ul Autorității Electorale și al Biroului Electoral Central. Nu a existat niciun fel de contestație cu privire la acuratețea datelor votului în ziua de 24 noiembrie.

Atacuri cibernetice există în toată lumea. Fiecare sistem informatic este atacat de zeci, de sute, de mii de ori, aproape în fiecare zi. Problema este dacă aceste atacuri cibernetice, pentru că atac cibernetic înseamnă orice încercare nejustificată de a intra într-o bază de date, fie și din eroare să zic așa, important este ca măsurile pe care le-am luat, prin programe antivirus, prin faptul că folosim sistemul în așa numit blockchain, adică noi stocăm baza de date în șapte servere mari, care se găsesc în șapte locații diferite, deosebite, nu în aceeași locație, și este imposibil ca un atac cibernetic care chiar ar compromite baza de date dintr-un server să poată să le atace, în același timp, pe toate serverele. Deci, rămân celelalte servere, celelalte șase servere neatinse cu baza de date. Nu ținem toate ouăle clocite în același coș.

Deci, chiar dacă la un server este alterată baza de date, rămân alte șase servere care la rândul lor sunt conectate cu un server central de la Comisia Europeană, tocmai pentru a se securiza baza de date într-un eventual atac cibernetic reușit.

AGERPRES: Președintele Curții Constituționale spunea că neregulile determinante pentru anularea scrutinului din noiembrie anul trecut au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei și influențarea votului. În prezent, sunt suficiente instrumente pentru a împiedica să se ajungă în această situație? Ar fi necesare și alte măsuri?

Toni Greblă: Eu pot să vă spun ce atribuție are Autoritatea Electorală Permanentă. În organizarea și desfășurarea alegerilor sunt implicate mai multe instituții ale statului. Drept urmare, noi, ca Autoritate, nu putem decât ceea ce hotărăște Biroul Electoral Central să facem în așa fel încât pe marile platforme să fie înlăturată acea propagandă electorală nelegală. Nu avem structura, nu avem competența legală, nu avem personalul, nu avem dotarea tehnică, nu avem prevederi legale care să ne permită să verificăm fiecare site al persoanelor, utilizatorilor unei astfel de platforme mari, cum este cunoscut în literatura de specialitate, pentru a vedea tot ce se... în timp real să fie luate astfel de măsuri, pentru că nu este atributul Autorității Electorale Permanente. Nu știu cum vor acționa alte instituții ale statului.

AGERPRES: Din punctul de vedere al AEP sunt necesare măsuri suplimentare?

Toni Greblă: Întotdeauna pot fi luate măsuri care să securizeze cât mai bine un astfel de proces. Dar fiecare instituție are competența ei. Eu nu pot, prin voința mea sau a Autorității Electorale, să închid ce aveți dumneavoastră pe nu știu care platformă. Noi avem treabă cu campania electorală și cu competitorii politici, ca să fiu mai clar.

AGERPRES: Din acest punct de vedere, vă reproșați ceva din organizarea scrutinului trecut?

Toni Greblă: Absolut nimic, absolut nimic. Autoritatea și-a făcut, și-a desfășurat toate activitățile pentru a organiza și pentru ca, din punct de vedere tehnic, repet, din punct de vedere tehnic, alegerile să se desfășoare normal.

AGERPRES: Dar mai multe ONG-uri și unele partide, cum este USR, v-au cerut demisia. Cum comentați?

Toni Greblă: Și care e problema? Fiecare este liber să facă ce consideră. E libertatea de expresie.

AGERPRES: Ce mesaj le transmiteți alegătorilor, dar și candidaților care vor intra în cursa electorală pentru aceste alegeri prezidențiale, în contextul în care există o percepție publică de neîncredere în sistemul electoral românesc?

Toni Greblă: Eu aș recomanda, aș sugera candidaților să se uite cu atenție în lege, să avem cu toții această obișnuință, această cultură a respectării prevederilor legale, să-și desfășoare campania astfel încât programele politice, ceea ce doresc să realizeze după ce vor fi fost aleși, să convingă cetățenii că sunt demni de această responsabilitate pe care și-o asumă. În rest, alegătorilor le sugerez să vină în număr cât mai mare la vot și să-și exprime votul așa cum consideră ei că este cel mai bine pentru România. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)