Pudra din viermi galbeni de făină, larve ale gândacilor de făină (Tenebrio molitor), este începând din 10 februarie un aliment autorizat pentru a fi introdus pe piața alimentară europeană, conform unui regulament emis de Comisia Europeană la 20 ianuarie, sub semnătura președintei Ursula von der Leyen, și publicat pe site-ul https://eur-lex.europa.eu.

Conform regulamentului CE, pudra tratată cu UV din larve întregi de 'Tenebrio molitor' trebuie inclusă în lista cu alimente noi a Uniunii Europene prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2470. Firma franceză Nutri'Earth dispune de exclusivitate pentru a introduce pe piață pudra de viermi galbeni de făină pentru următorii 5 ani, începând cu 10 februarie 2025, conform aceluiași regulament care este obligatoriu și se aplică direct în toate statele membre.


'Novel Food'

Pe site-ul oficial food.ec.europa.eu, Comisia oferă o serie de precizări cu privire la decizia de a aproba încă un aliment derivat din insecte (al patrulea) ca 'Novel Food' ('Aliment Nou') ce va fi folosit ca ingredient alimentar într-o serie de produse alimentare destinate populației europene.

Conceptul de 'Novel Food' este definit drept hrană ce nu a fost consumată în mod semnificativ de europeni înainte de 15 mai 1997, când s-a introdus prima reglementare cu privire la noile alimente. Niciun stat membru nu a confirmat un nivel semnificativ al consumului uman de insecte din orice specie înainte de 15 mai 1997.

Conform CE, regulamentul adoptat în ianuarie este unul dintre pașii finali în procedura de autorizare a pulberii tratate cu UV de vierme galben de făină ca aliment nou. Statele membre au dat undă verde Comisiei pentru a permite unui operator din sectorul alimentar, care a solicitat aceste autorizații, să introducă produsul pe piața UE - în acest caz firma franceză Nutri'Earth.

Acest lucru s-a întâmplat deja cu o serie de insecte, cum ar fi lăcusta migratoare sau greierele de casă, iar legislația care reglementează așa-numitele 'noi alimente' încearcă să păstreze echilibrul între inovație și siguranța alimentară.

Actualul regim de autorizare a reușit să reducă de două ori intervalul de timp necesar pentru ca 'noile alimente' să ajungă pe piața UE prin comparație cu legislația anterioară, conform Comisiei. Sunt avute în considerare diverse feluri de alimente, unele complet neobișnuite, așa cum sunt insectele, algele, noi proteine vegetale, dar și mâncăruri tradiționale din țări terțe și vor contribui la atingerea diferitelor obiective fixate de UE în cadrul Green Deal și în strategia Farm to Fork (de la fermă în farfurie n.r.).


Alimente sigure și etichetate corespunzător

Principiile pe care Comisia susține că le protejează în cadrul noilor reglementări alimentare se referă la siguranța noilor alimente pentru consum și la faptul că acestea vor fi etichetate corespunzător pe rafturile magazinelor. În plus, dacă așa numitele alimente noi sunt menite să înlocuiască alte alimente, atunci ele trebuie să aibă cel puțin aceeași valoare nutrițională cu cele pe care le înlocuiesc.

În ceea ce privește consumul de insecte, Comisia consideră că rămâne la latitudinea cetățenilor europeni dacă doresc să mănânce sau nu insecte, dar precizează că folosirea insectelor ca o sursă alternativă de proteine nu este ceva nou și adaugă că insectele sunt mâncate în mod regulat în numeroase regiuni ale lumii.

Comisia Europeană mai susține că diversificarea ofertei alimentare cu hrană din insecte contribuie pozitiv la mediu și la sănătate, răspunzând în același timp cererii în creștere de proteine din rândul clasei de mijloc, în condițiile creșterii costurilor economice și de mediu ale producției de proteine animale.

În plus, susține CE, beneficiile ecologice ale creșterii insectelor pentru hrană se bazează pe eficiența ridicată a conversiei hranei pentru insecte, mai puține emisii de gaze cu efect de seră, mai puțină utilizare a apei și a terenurilor arabile și utilizarea bioconversiei pe bază de insecte ca soluție pentru reducerea risipei alimentare.


Piața europeană pentru 'noile alimente' ar putea să se extindă

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) consideră consumul de alimente pe bază de viermi galbeni de făină drept 'sigur', dar subsecretarul italian pentru Sănătate, Marcello Gemmato, a spus că Italia va monitoriza acest lucru astfel încât 'principiul transparenței și dreptul cetățenilor de a alege pe deplin conștienți ceea ce consumă prin etichete și informații detaliate' să fie respectate, notează agenția italiană de presă ANSA.

Tot ANSA amintește că această decizie a CE a provocat controverse în cadrul Parlamentului European, unde europarlamentarii Alexander Bernhuber (PPE) și Laurence Trochu (CRE) au încercat să se opună acestei autorizări ridicând o obiecție la adresa acestui act pe care-l consideră 'o insultă pentru fermierii europeni, dar fără succes. Obiecția a fost respinsă de Comisia pentru Mediu (ENVI) cu un avantaj de doar câteva voturi, conform ANSA.

Piața europeană pentru 'noile alimente' este încă subdezvoltată dar ea ar putea să se extindă în curând și prin adăugarea cărnii sintetice, obținută în laborator - o solicitare a start-upului francez Gourmey de a autoriza vânzarea de foie gras obținut în eprubetă se află pe masa Comisiei încă de vara trecută.

De asemenea, Forumul Economic Mondial susține că alimentele pe bază de insecte pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice, oferind surse alternative de proteine, după cum amintește și Polskie Radio (www.polskieradio.pl), adăugând că pudra din viermi galbeni de făină va fi folosită într-o serie de produse alimentare precum brânză, gemuri, paste și pâine, cu condiția ca larvele să fi fost tratate cu radiații UV.

Conform publicației poloneze Rzeczpospolita, câțiva comercianți polonezi desfac deja produse pe bază de insecte, așa cum sunt batoanele cu proteine din greieri și snacks-uri ce conțin viermi de făină. Firma poloneză HiProMine, care produce larve de insecte pentru hrana animalelor, se află în creștere rapidă și își extinde operațiunile, mai notează cotidianul Rzeczpospolita.AGERPRES/(AS - redactor: Codruț Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)