Școala nr. 13 'Nedelcu Chercea' din Brăila, care va împlini în curând un secol de existență, este unică în țară prin tezaurul său neprețuit, respectiv icoane pictate în urmă cu aproape 100 de ani direct pe pereții fiecărei săli de curs și pe holuri, care au rezistat peste vreme, deși au fost tencuite în timpul campaniei antireligioase duse de regimul comunist în anii '50.

Acoperite cu elemente de zidărie conform dispozițiilor vremii, frescele au ieșit la lumină în anul 2009, cu ocazia efectuării lucrărilor de renovare a clădirii.

Construită între anii 1924-1928, cu destinație de școală, de către cel mai mare filantrop pe care l-a avut Brăila, Nedelcu Chercea, clădirea este impozantă, având aspectul unui conac boieresc clădit în cel mai autentic stil românesc. Ridicată cu pereți groși din cărămidă, edificiul a fost acoperit cu țiglă smălțuită și colorată, adusă din Germania și dispusă sub forma unor motive populare românești, aranjament care se păstrează și în prezent. Țigla originală a rezistat și ea în mare parte peste timp și a fost refolosită în momentul renovării clădirii, acesta fiind un alt element care dă originalitate școlii.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

Nedelcu Chercea, un prosper om de afaceri al Brăilei la începutul secolului al XX-lea, a construit, pe cheltuiala sa, un întreg complex socio-cultural în localitatea sa natală, Vatra-Veche, fostă Islaz, parte a comunei Brăilița până în anul 1923. La 1 aprilie 1923, Vatra-Veche primește numele de Nedelcu Chercea, moment în care filantropul ia decizia de a investi și mai mult în dezvoltarea acestei localități. Astfel, înființează un complex arhitectural din care făceau parte, alături de școală, Biserica 'Sfântul Mina', Primăria comunei suburbane (astăzi dispensar), o grădiniță și un dispensar. La intrare în localitate, ridică Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, mutilat ulterior de hoți, prin furtul unui masiv vultur de bronz așezat pe soclu. Din Actul de donație care datează din 1 noiembrie 1934, aflăm că familia Chercea dona comunității tot ceea ce realizase în perimetrul comunei, neavând în schimb decât o singură dorință: 'Școala, grădina de copii, primăria și dispensarul medical vor purta în vecii vecilor numele meu de Nedelcu Chercea și al decedatei mele soții, Ana Chercea'.

Inaugurată oficial pe 27 noiembrie 1928, Școala 'Nedelcu Chercea' a funcționat la început demixtat, conform regulamentului vremii, existând practic două școli găzduite într-o singură clădire: Școala primară de băieți și Școala primară de fete, așa cum aflăm din 'Monografia' școlii, scrisă în anul 2003, de prof. Jan Bulancea, director al școlii la acea dată, prof. Viorel Nedelcu, fost profesor de istorie, și prof de Aurel Suvac, fost profesor de limbă rusă.

Clădirea a funcționat la început cu șase săli de curs și două cancelarii. Cele două școli, cea de băieți și cea de fete, vor păstra aceste denumiri și vor funcționa astfel până în septembrie 1946, când își schimbă denumirea în 'Grupul școlar din comuna Nedelcu Chercea'. Începând cu anul 1992, instituția își reia numele de Școala 'Nedelcu Chercea'.

Sursa foto: Arhiva Școlii Nedelcu Chercea

Intrarea principală a școlii, care se păstrează și în prezent, este de o frumusețe aparte, ușa fiind împodobită cu un ancadrament în formă de cupolă, prevăzut cu rozete la ambele capete. În momentul inaugurării școlii, deasupra ușii a fost montată o placă din marmură cu înscrisuri încastrate prin turnare de plumb topit, iar în lateral au fost așezate fotografiile în ceramică ale celor doi ctitori, Ana și Nedelcu Chercea. În stânga și în dreapta intrării principale a fost montată câte o cruce din marmură, cruci care au fost îndepărtate însă în perioada comunistă, conform ideologiei atee impuse de regimul aflat atunci la putere.

Ca decorațiuni exterioare, pentru ferestre au fost alese tot ancadramentele, iar în partea superioară a clădirii a fost realizat un brâu împletit, prevăzut cu un număr egal de rozete pe fiecare școală, care poate fi admirat și în prezent.

'La interior, holul central mozaicat, din care se intra în ambele școli, a fost înnobilat cu două fresce în ulei, care îi reprezenta în mărime naturală pe cei doi filantropi: Ana Chercea, în stânga, și Nedelcu Chercea, în dreapta. Din nefericire, după 1947, acestea au fost vopsite în roșu și acoperite cu lozinci specifice doctrinei comuniste. Au fost redate luminii în 2009, cu prilejul renovării clădirii', se arată în prezentarea oficială expusă la intrarea în școală.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

Pe cele două holuri secundare, pictorul Constantin Maina a executat alte două fresce de o frumusețe și o claritate aparte, care pot și admirate și în prezent și pe care se poate citi următorul mesaj: 'Nedelcu și Ana Chercea, ziditorii și înzestrătorii acestui locaș de cultură națională și de credință creștinească'.

'Ceea ce dă originalitatea și unicitatea lăcașului de cultură și educație este prezența icoanelor pictate în stil bizantin în fiecare sală de clasă și pe holuri. Pe lângă acestea, mai sunt și tablele negre vopsite direct pe tencuială. Încăperile beneficiau și de un brâu cu motive geometrice și florale, viu colorat, dispărut în urma reabilitării', se mai arată în prezentarea oficială a școlii.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

Icoanele, realizate în urmă cu aproape 100 de ani, de pictorul Constantin Maina, îl reprezentau pe Mântuitorul Iisus Hristos, în clasele din Școala de băieți, și pe Maica Domnului și pe Sfânta Ana, în memoria Anei Chercea, în clasele din Școala de fete. Pe holurile din ambele corpuri de școală exista pictată câte o rugăciune, către Mântuitorul Iisus Hristos, în Școala de băieți și către Maica Domnului, în Școala de fete.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

'Icoanele au fost acoperite cu tencuială în perioada regimului comunist, conform dispozițiilor vremii. Ele au fost descoperite în 2009, în momentul în care a fost reabilitată clădirea. Astfel de icoane pictate au fost descoperite în toate sălile de clasă. Cei care au executat lucrarea de renovare au lucrat cu atenție, îngrijit, icoanele nu prezintă semne foarte mari de deteriorare față de starea lor inițială. În urmă cu câțiva ani, am încercat să vedem cum am putea să le restaurăm, dar sumele care ne-au fost prezentate au fost imense. O astfel de lucrare este foarte, foarte scumpă, plus că avem o legislație stufoasă și dificilă în ceea ce privește realizarea unor astfel de lucrări. Mai apoi trebuie găsiți meșteri pricepuți, ne-a fost teamă să nu facem mai mult rău, decât bine, să nu le stricăm. În momentul în care a avut loc reabilitarea, au fost și câteva încercări de introducere a clădirii în categoria monumentelor istorice, însă s-a considerat, la vremea respectivă, că această clădire nu are elemente arhitectonice deosebite, așa că nu a fost declarată monument istoric. Dacă ar fi fost declarată monument istoric, ar fi trebuit refăcute toate elementele clădirii, așa cum ele erau în 1928', a declarat directorul Școlii 'Nedelcu Chercea', Dorel Onosă, pentru AGERPRES.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

În fața școlii, se află busturile din piatră ale celor doi ctitori, Ana și Nedelcu Chercea. Busturile originale din bronz au fost îndepărtate și topite în anii '50, ele fiind înlocuite, în 2003, cu actualele busturi din piatră.

'Dispariția lor firească în anii '50 a fost compensată prin montarea actualelor busturi din piatră, în anul 2003, prin strădania directorului Jan Bulancea, a cadrelor didactice și foștilor elevi ai școlii. Fidel crezului regelui Carol I - 'Totul pentru țară, nimic pentru mine', Nedelcu Chercea i-a adăugat pluralul - deoarece toate actele de binefacere erau făcute împreună cu soția sa, Ana - 'Totul pentru țară, nimic pentru noi' și l-a încrustat pe ambele socluri', se mai arată în prezentarea oficială a școlii.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

Busturile care reprezentau chipul ctitorului și pe cel al soției sale Ana au fost dezvelite oficial în 1934, la vremea respectivă Nedelcu Chercea având 77 de ani, așa cum ne dezvăluie ctitorul în manuscrisul care conține însemnările sale autobiografice. Tot din manuscris aflăm că Școala 'Nedelcu Chercea' a fost construită de filantrop în același timp cu Biserica 'Sfântul Mina'.

Biserica 'Sfântul Mina', în pardoseala căreia se găsesc cele două cavouri cu rămășițele pământești ale ctitorilor ei, Ana și Nedelcu Chercea, și-a redobândit strălucirea de odinioară în urmă cu câțiva ani, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare. Potrivit preotului paroh al Bisericii 'Sfântul Mina', Cornel Boboc, în prezent se fac demersurile necesare pentru restaurarea picturii originale a bisericii, realizată în aceeași perioadă cu cea de la Școala 'Nedelcu Chercea'.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

În ceea ce privește icoanele din Școala 'Nedelcu Chercea', preotul paroh Cornel Boboc susține că un astfel de caz de icoane pictate descoperite într-o școală este unic în Brăila. 'Icoanele descoperite sunt foarte frumoase. La vremea respectivă, ele au fost acoperite, nu au fost înlăturate. Dumnezeu să îl odihnească pe cel care a făcut acest lucru, pentru că a făcut un lucru minunat și, astfel, icoanele nu au fost distruse. După Revoluție, în momentul în care s-a umblat la pereți, atunci s-a aflat despre existența acestor icoane. E frumos pentru că, în partea unde a fost Școala de băieți a fost pictat Mântuitorul, iar în partea unde a fost Școala de fete, a fost pictată Maica Domnului. Școala 'Nedelcu Chercea' are copii minunați, frumoși, iar prezența unei icoane într-o clasă te face să te comporți mai altfel, să fii mai liniștit, să înveți mai mult, să fii mai conștiincios. Oamenii din Chercea sunt apropiați de biserică, de școală, de căminul cultural, sunt oameni de la țară aduși la oraș cu obiceiuri frumoase, cu credințe frumoase, cu un mod a-și manifesta credința foarte frumos și autentic. Nedelcu Chercea s-a îngrijit de suflet, construind o biserică, s-a îngrijit de trup, construind un dispensar, și s-a îngrijit de minte, construind o școală', a declarat preotul paroh Cornel Boboc, pentru AGERPRES.

Școala 'Nedelcu Chercea' a reușit să reziste peste timp în forma în care a fost construită, chiar dacă, în 1944, și-a încetat temporar activitatea, deoarece în clădire au fost cazați soldați ai armatei germane.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

'În prezent, clădirea se păstrează în forma în care a fost construită. Construcția, în linii mari, este aceeași, însă structura claselor este alta. Spre exemplu, în locul în care acum avem secretariatul, era sală de curs. O altă sală de clasă a fost reorganizată și transformată în cancelarie. Podul a fost coborât un pic în timpul reabilitării și a mai fost adăugat un perete care desparte biroul directorului, de secretariat. În rest nu au fost făcute alte modificări. În prezent, în Școala 'Nedelcu Chercea' învață nouă formațiuni de studiu, cu aproximativ 200 de elevi, iar strict în corpul de clădire despre care vorbim învață 60 de elevi din clase de gimnaziu', a arătat directorul Dorel Onosă.

Foto: (c) Ecaterina Ignat/AGERPRES

Având la dispoziție un document original, o biografie scrisă de Nedelcu Chercea, autorii monografiei Școlii 'Nedelcu Chercea' au putut afla multe informații interesante despre viața și activitatea celui care a lăsat numele său școlii și unui întreg cartier al orașului Brăila.

'De o deosebită importanță este un document descoperit de prof. Nedelcu Viorel și anume o scrisoare a ctitorului cartierului și școlii, scrisă cu mâna lui, în care se menționează că prima școală înființată în aceste locuri aparține lui Petre Chercea, tatăl lui Nedelcu Chercea. De asemenea, însuși Nedelcu Chercea scrie cu mâna sa că a urmat primele două clase primare în școala înființată de tatăl său. (...) Din autobiografia lui Nedelcu Chercea, aflăm că tatăl acestuia, Petre Chercea a venit din comuna Viziru și s-a stabilit în apropierea orașului, pe Islaz. Aici, a construit o moară de vânt. S-a înfiripat o mică așezare ce aparținea comunei Islaz. Pe 7 iulie 1857, i se naște fiul, Nedelcu, iar peste câțiva ani, pe la 1867, când acesta avea 10 ani, tatăl face o școală, lângă moară, pe Islaz, într-un bordei, cu câteva bănci. Aici Nedelcu Chercea urmează două clase. Aceasta a fost probabil toată învățătura primită de cel ce a devenit un mare om de afaceri, în afara învățăturii primite din și de la viață', se arată în monografia școlii.

Nedelcu Chercea a urmărit permanent prosperitatea afacerilor sale, dar a fost în egală măsură preocupat de ideea de a face bine semenilor săi și de a contribui la realizarea unor importante edificii necesare oamenilor alături de care a trăit. Astfel, între 1917-1919, a construit paracliseul bisericii din Vatra-Veche. A renovat biserica Sfinții Arhangheli din Brăila și a construit clopotnița acestei biserici. Printre operele sale de binefacere se numără și înființarea unei școli primare în localitatea Ghecet, comuna Smârdan din județul Tulcea, dotarea cu mobilier a unei săli de curs care aparținea Liceului de fete, astăzi Colegiul Național 'Gheorghe Munteanu Murgoci', donarea unei clădiri de pe strada Regală din Brăila, în vederea amenajării unui dispensar și dotarea acestuia cu mobilierul necesar.

A contribuit cu o mare sumă de bani, cu materiale de construcții și cu lucrători plătiți la ridicarea Mănăstirii 'Tudor Vladimirescu' din județul Galați. În curtea acestei mănăstiri a și fost înmormântat, în martie 1946. În anii '50, mormântul său a fost profanat, iar câțiva ani mai târziu, prin grija preotului paroh Vasile Frățilă, a fost deshumat și înmomântat în cripta Bisericii 'Sfântul Mina', alături de soția sa Ana.

În anul 2003, Nedelcu Chercea a primit, post mortem, titlul de 'Cetățean de onoare al Brăilei', în cadrul unei festivități organizate cu ocazia împlinirii a 75 de ani de existență a școlii care îi poartă numele. AGERPRES/ (A, AS - autor: Ecaterina Ignat, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)