Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a participat, luni, la reuniunea șefilor diplomațiilor din statele membre ale UE - Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles, context în care a reiterat susținerea pentru suveranitatea, integritatea și independența Ucrainei și a subliniat importanța continuării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina.

Potrivit MAE, ministrul a accentuat nevoia accelerării ritmului de acordare a sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv deblocarea sprijinului prin Instrumentul European pentru Pace/EPF și adaptarea mandatului Misiunii UE de Asistență Militară/EUMAM la cerințele din teren.

Emil Hurezeanu a susținut de asemenea necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei și pregătirea celui de-al 16-lea pachet de măsuri restrictive, care să fie adoptat în contextul marcării a trei ani de la debutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei.

El a reafirmat sprijinul României pentru o pace justă și durabilă în Ucraina și a subliniat că orice discuție despre pace trebuie să implice atât Kievul, cât și vecinii acestuia care participă la eforturile de sprijinire a Ucrainei.

De asemenea, a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova.

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a salutat acordul de încetare a focului și de eliberare a unui număr de ostatici, încheiat între Israel și Hamas.

A exprimat sprijinul pentru redesfășurarea misiunii EUBAM Rafah, care va contribui la o ameliorare a situației umanitare din Gaza. A accentuat importanța unui dialog constant cu ambele părți și a exprimat sprijinul pentru organizarea Consiliului de Asociere UE-Israel, precum și a dialogului politic la nivel înalt cu Autoritatea Palestiniană.

De asemenea, a reiterat sprijinul ferm pentru soluția celor două state.

Referitor la situația din Siria, ministrul român a accentuat necesitatea unei tranziții politice pașnice și incluzive, care să asigure integritatea teritorială a Siriei și protejarea drepturilor fundamentale pentru toți sirienii, inclusiv minorități etnice și religioase. În aceeași măsură, a exprimat sprijin pentru o relaxare a sancțiunilor, de o manieră graduală și reversibilă, în funcție de evoluțiile din Siria.

În ceea ce privește situația din Liban, a salutat alegerea unui nou președinte, respectiv desemnarea unui nou premier și a exprimat sprijinul pentru consolidarea instituțională și reconstrucția țării.

Despre relațiile UE-SUA, a fost subliniată importanța menținerii unei relații transatlantice robuste, esențială în actualul context geopolitic. UE trebuie să aibă o abordare coordonată în dialogul cu noua administrație de la Washington, inclusiv din perspectiva asigurării unui sprijin transatlantic solid pentru Ucraina și pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova.

Cu privire la Republica Moldova, ministrul român a evidențiat faptul că Rusia instrumentalizează energia pentru a-și atinge interesele politice și a menționat sprijinul constant al României, atât prin furnizarea de energie electrică și gaz, cât și prin pledarea constantă, la nivelul UE, pentru creșterea sprijinului european și al statelor membre pentru R. Moldova.

A salutat anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.

În marja CAE, ministrul Hurezeanu a participat la o cină informală cu liderul opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia. A arătat că, asemenea alegerilor din 2020, scrutinul prezidențial din Belarus de la 26 ianuarie 2025 nu poate fi considerat nici liber, nici democratic, nefiind întrunite cerințele minime. A încurajat menținerea unității opoziției belaruse în exil și a evidențiat implicarea activă a României în sprijinirea societății civile, a mass-media independente și a opoziției politice belaruse.

Emil Hurezeanu a participat la un mic dejun informal privind amenințările hibride cu care se confruntă Europa, în special din partea Rusiei, și a avut un schimb de opinii cu omologii privind modalități de consolidare a acțiunii UE pentru prevenirea și descurajarea acestora.

Totodată, în marja CAE, șeful diplomației române a avut scurte întrevederi cu omologul din Regatul Țărilor de Jos, Caspar Veldkamp, cu ministrul spaniol pentru Afaceri Externe, Uniunea Europeană și cooperare, Jose Manuel Albares Bueno, și cu ministrul leton al Afacerilor Externe, Baiba Braze.

Discuția cu omologul olandez, Caspar Veldkamp, s-a concentrat asupra importanței unei cooperări cât mai strânse, prin intermediul autorităților competente, pentru soluționarea furtului de la Muzeul Drents din Assen. Ministrul Hurezeanu a accentuat importanța recuperării în cel mai scurt timp a exponatelor sustrase, evidențiind relevanța culturală și istorică excepțională a acestora pentru patrimoniul românesc.

Ministrul olandez Veldkamp a oferit asigurări privind sprijinul autorităților din Regatul Țărilor de Jos pentru identificarea făptașilor și recuperarea tezaurului.

De asemenea, în dialogul cu ministrul Albares, Emil Hurezeanu a apreciat dinamismul cooperării cu partea spaniolă în cadrul Parteneriatului Strategic, cu accent pe coordonarea privind subiecte de interes comun de pe agenda europeană.

Întâlnirea cu ministrul leton Baiba Braze a abordat dezvoltarea relațiilor bilaterale și importanța deschiderii, anul trecut, a Ambasadei României la Riga, inaugurarea clădirii urmând să aibă loc în curând. Totodată, cei doi miniștri au discutat despre demersurile naționale și europene în combaterea amenințărilor hibride dar și despre sprijinul acordat Republicii Moldova și Ucrainei în parcursul lor de aderare la Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)