Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a declarat, pentru AGERPRES, că participarea echipei naţionale la Campionatul European din Germania din acest an, acolo unde a atins faza optimilor de finală, reprezintă "un moment de referinţă pentru fotbalul românesc".

"Experienţa EURO 2024 a fost una extraordinară, un adevărat moment unic şi de referinţă pentru fotbalul românesc şi pentru România în ansamblu. Acest turneu final ne-a arătat încă o dată cât de puternici suntem atunci când suntem uniţi, iar echipa naţională a reuşit să aducă românii împreună, indiferent unde s-ar afla. Aceste rezultate sunt dovada clară că fotbalul românesc poate progresa prin muncă, încredere şi unitate. Tot împreună, ne uităm spre viitor cu optimism şi determinare. 'Generaţia de Suflet' a scris o pagină de istorie, iar 'Zidul Galben' a fost, fără îndoială, unul dintre simbolurile EURO 2024, atât pentru noi, cât şi pentru întreaga Europă. Suporterii noştri au impresionat o lume întreagă prin pasiunea lor, prin susţinerea necondiţionată şi prin comportamentul civilizat, oferind un adevărat model de fair-play şi respect. Faptul că românii din ţară şi din diaspora au fost alături de echipa naţională într-un număr atât de mare ne arată ce forţă incredibilă poate avea fotbalul în a uni oamenii şi a transmite valori pozitive în jurul unui proiect de ţară, la nivel fotbalistic", a spus el.

"Din punct de vedere sportiv, performanţele obţinute la EURO 2024 sunt istorice. Am reuşit cea mai clară victorie a României la un turneu final şi, pentru prima oară, am câştigat o grupă la un Campionat European. Aceste rezultate sunt rodul muncii, ambiţiei şi unităţii, atât din teren, cât şi din afara lui. Jucătorii noştri au demonstrat nu doar talent şi determinare, ci şi o atitudine exemplară, care a câştigat respectul întregii Europe. Marele câştig al României după acest turneu este, fără îndoială, redescoperirea încrederii. Fotbalul a reuşit să ne aducă împreună şi să arate că putem fi un model - un model de performanţă, de pasiune, de civilizaţie. Am scris istorie împreună, dar cel mai important este că am construit un viitor pe care îl privim cu încredere, inspiraţi de ceea ce am realizat la EURO 2024", a adăugat preşedintele FRF.

Răzvan Burleanu a explicat că la final de an rămâne cu satisfacţia că în 10 ani a reuşit împreună cu stafful administrativ al Federaţiei Române de Fotbal să construiască un circuit al performanţei funcţional.

"2024, cea mai bună performanţă sportivă din ultimii 24 de ani la nivel de primă reprezentativă. Dar în spatele acestei performanţe sportive rămâne o poveste unică pentru societatea noastră. Am inspirat o naţiune, am reuşit să aducem împreună mai multe generaţii de români şi am schimbat percepţia despre ţara noastră la nivel internaţional. Toate acestea reprezintă Generaţia de Suflet, generaţia care ne uneşte! Cred că am da dovadă de superficialitate dacă nu ne-am gândi în acest moment şi la întreaga călătorie din aceşti 10 ani care ne-a adus aici, alături de jucători, staffuri tehnic, cluburi, suporteri şi sponsori cu borne importante: naţionala olimpică a reuşit să revină la Jocurile Olimpice după 56 de ani; naţionala de U21 bifează a patra prezenţă consecutivă la un turneu final; naţionala de U19 s-a calificat pentru prima dată în istorie la un CE, cel din 2022; veniturile FRF, atrase exclusiv din surse private, cresc de trei ori, 2024 vs 2014; peste 4.000 de români au participat la programele noastre educaţionale în management sportiv în ultimii trei ani în cadrul Academiei Naţionale de Fotbal; numărul copiilor, băieţi şi fete, care joacă fotbal în România a explodat, o creştere de peste 6 ori; numărul spectatorilor care au însoţit echipa naţională în Germania a atins un nivel istoric, la fel şi audienţele TV, iar în competiţia internă numărul spectatorilor acestora a atins cel mai înalt nivel de după '90. Iar toate acestea pe o infrastructură fotbalistică care se îmbunătăţeşte de la un an la altul, 8 stadioane noi în ultimii 8 ani, alte 3 stadioane în construcţie şi alte 7 în diferite stadii de aprobare, iar la acestea se adaugă 36 de baze sportive finalizate de către Guvern prin Compania Naţională de Investiţii, plus alte 14 baze sportive realizate de către FRF împreună cu autorităţile locale'', a precizat Burleanu.

''Trebuie să vedem şi să conştientizăm toate aceste realizări ca într-un puzzle care nu ar fi complet, dacă ar lipsi o singură piesă. Ceea ce rămâne la final de 2024 este că în 10 ani am reuşit să construim un circuit al performanţei care funcţionează. Am avut nevoie de răbdare, perseverenţă, încăpăţânare, inteligenţă, empatie, forţă şi ambiţie, toate acestea aliniate unei viziuni comune. O poveste de succes care poate fi accelerată la nivel fotbalistic, dar şi aplicată în alte domenii ale societăţii noastre", a subliniat oficialul FRF.

Preşedintele a recunoscut că au fost capitole la care şi-ar fi dorit mai mult în 2024, unul dintre acestea fiind legat de o prezenţă mai consistentă a echipelor de club româneşti în cupele europene: "Este adevărat că 2024, deşi un an al realizărilor, a avut şi aspecte unde ne-am fi dorit să obţinem mai mult. Chiar dacă performanţele echipei naţionale la EURO 2024 şi calificarea U21 la EURO 2025 ne dau motive de mândrie, ştim că există mereu loc de progres. Dincolo de bucuria succesului, trebuie să recunoaştem că ne-am fi dorit să vedem o prezenţă mai consistentă a echipelor noastre de club în fazele avansate ale competiţiilor europene. Este un obiectiv pe care încă fotbalul românesc nu l-a atins pe deplin şi pentru care trebuie să muncim mai mult în ceea ce priveşte profesionalizarea cluburilor şi, mai ales, formarea şi promovarea jucătorilor români de calitate. Ne-am dori ca în anii următori FRF să joace un rol chiar mai important în acest sens, bineînţeles cu acordul şi susţinerea cluburilor, pentru a transpune în realitate viziunea noastră, obiectivele cluburilor sunt obiectivele echipelor naţionale, iar obiectivele echipelor naţionale sunt obiectivele cluburilor".

Burleanu a rămas cu regretul ratării de către echipa naţională a barajului pentru Campionatul European de fotbal feminin şi a subliniat că printre aspectele unde aşteaptă progrese în perioada următoare se numără dezvoltarea fotbalului juvenil şi atragerea suporterilor pe stadioane.

"De asemenea, am identificat nevoia de a continua ritmul de dezvoltare în proiectele dedicate fotbalului la nivel de juniori. Chiar dacă am făcut paşi importanţi, o creştere de peste 6 ori a numărului de jucători în ultimii 10 ani, numărul juniorilor implicaţi în fotbal şi oportunităţile oferite trebuie să fie extinse pentru a asigura o bază solidă de selecţie pentru viitorul echipei naţionale, dar şi o contribuţie decisivă pentru o naţiune sănătoasă. În plus, ne dorim să continuăm să atragem publicul către fotbalul intern. Spectacolul de la EURO 2024 ne-a arătat cât de frumos poate fi fotbalul atunci când stadioanele sunt pline şi suporterii sunt alături de echipele lor. Acum, avem datoria să construim pe această bază şi să oferim mai multe motive de bucurie şi în competiţiile interne. Sezonul trecut am avut cel mai mare număr de spectatori de după Revoluţie, însă cred că acest sezon poate depăşi acele cifre. Un alt regret este faptul că echipa naţională feminină a ratat barajul pentru Campionatul European. Este al doilea, după cel din 2017. Ar fi însemnat enorm o calificare şi la feminin pentru dezvoltarea acestui sector fotbalistic. Privim aceste provocări ca pe nişte obiective clare pentru anii următori. Important este că avem o viziune pe termen lung, avem o strategie clară, iar lecţiile din 2024 ne vor ajuta să fim mai puternici în viitor", a explicat Răzvan Burleanu.

Despărţirea de selecţionerul Edward Iordănescu, omul care a dus România până în optimile EURO 2024 s-a făcut cu "inima strânsă", preşedintele FRF subliniind că a făcut totul pentru a continua această colaborare.

"Despărţirea de Edward Iordănescu nu a fost deloc una uşoară, nici pentru noi, nici pentru suporterii echipei naţionale şi vă asigur că nici pentru Edi. El este antrenorul care a reuşit să ducă România în optimile EURO 2024, o performanţă care ne-a făcut mândri şi care va rămâne în istoria fotbalului românesc. Edi a fost mai mult decât un selecţioner: a fost omul care a insuflat încredere, care a construit o echipă unită, solidă, care a adus românii împreună în jurul 'Generaţiei de Suflet'. Îi suntem recunoscători pentru munca depusă şi pentru devotamentul arătat în toată această perioadă. Performanţele din timpul mandatului său au reprezentat nu doar o reuşită sportivă, ci şi o sursă de inspiraţie pentru toţi cei care iubesc fotbalul românesc. Sigur, orice despărţire lasă şi un regret, mai ales când colaborarea a avut rezultate pozitive. Dar acesta este fotbalul, un sport în care deciziile se iau uneori cu inima strânsă, dar mereu cu gândul la viitor. Din punctul nostru de vedere, FRF a făcut tot posibilul ca Edi să continue. Nu s-a putut, însă. Dar credem că baza construită în această perioadă va rămâne solidă şi că viitorul echipei naţionale se va clădi pe această fundaţie. Îi suntem recunoscători lui Edward Iordănescu şi îi dorim mult succes în cariera sa, pentru că merită toate aprecierile, la fel ca şi ceilalţi antrenori care au luat parte în ultimii 10 ani la această etapă de reconstrucţie", a afirmat acesta.

Principalul obiectiv al FRF pentru anul următor este legat de calificarea la Cupa Mondială din 2026, echipa naţională avându-le în preliminarii ca adversare pe Austria, Bosnia-Herţegovina, Cipru şi San Marino.

"Obiectivul nostru este unul clar: să câştigăm grupa şi să obţinem calificarea directă la turneul final. Performanţele din ultima perioadă ne oferă o bază solidă, iar acest lucru ne motivează să continuăm pe acelaşi drum. Avem o generaţie talentată, un grup unit şi suntem convinşi că putem duce România din nou la un Campionat Mondial. Deşi ştim că drumul nu va fi uşor, abordăm aceste preliminarii cu ambiţie şi cu dorinţa de a confirma progresul pe care l-am făcut în ultimii 10 ani. În plus, faptul că avem deja asigurată o poziţie bună pentru baraj ne oferă o siguranţă suplimentară, dar obiectivul nostru rămâne câştigarea grupei şi calificarea directă. Ne dorim ca la finalul anului 2025 să putem spune că ne-am îndeplinit acest vis şi că România este din nou prezentă în elita mondială", a menţionat şeful federaţiei.

El îşi doreşte de asemenea un parcurs cât mai lung al naţionalei Under-21 la Campionatul European de tineret din 2025: "Campionatul European de tineret din 2025 reprezintă o oportunitate importantă pentru fotbalul românesc. Ne dorim ca naţionala U21 să aibă un parcurs cât mai lung şi să confirme valoarea acestei generaţii. Obiectivul nostru este calificarea din faza grupelor, dar şi să câştigăm jucători care să devină viitori piloni ai echipei naţionale de seniori. Această competiţie este o etapă importantă în drumul spre performanţă al tinerilor noştri".

Preşedintele FRF a explicat că titlul de "fotbalistul anului 2024" trebuie să revină echipei naţionale a României în întregul ei. De asemenea, el a menţionat că este dificil de realizat un clasament al celor mai buni sportivi la toate disciplinele, el menţionând că toţi cei care au performat la Jocurile Olimpice merită în mod egal aprecierea românilor.

"Îmi este imposibil să nominalizez un jucător şi ar fi şi greşit dacă aş face acest lucru. Cel mai bun jucător al anului 2024 este echipa naţională de fotbal a României. Performanţele de la EURO 2024, dar şi spiritul de unitate şi determinare al 'Generaţiei de Suflet', care a reunit românii din ţară şi din diaspora, reprezintă adevărata performanţă a acestui an. Şi mă refer în special la unitatea românilor realizată de această echipă, care a transformat fiecare meci într-un moment de mândrie naţională. A fost o demonstraţie de solidaritate şi pasiune, iar acest lucru este mai valoros decât orice trofeu individual. Pentru sportivii români din alte discipline, anul 2024 a fost unul cu adevărat special, având în vedere că am avut Jocuri Olimpice şi mulţi dintre sportivii noştri au reuşit să urce pe podium, aducând medalii importante pentru ţară. Toţi cei care au obţinut performanţe remarcabile şi au reprezentat România cu mândrie merită toate felicitările noastre. Sunt adevăraţi campioni şi exemple de perseverenţă şi sacrificiu", a precizat Răzvan Burleanu.

Prima reprezentativă de fotbal a României a reuşit la Campionatul European din Germania din această vară să treacă de faza grupelor la un turneu final pentru prima oară după 24 de ani. La EURO 2024, selecţionata condusă de Edward Iordănescu a ajuns în optimile de finală după ce a reuşit cea mai categorică victorie a României din istoria sa la turneele final, 3-0 cu Ucraina. În Grupa E, naţionala a înregistrat o înfrângere, 0-2 cu Belgia, şi un rezultat de egalitate, 1-1, cu Slovacia, calificându-se mai departe de pe primul loc, cu 4 puncte, datorită golaverajului. România a fost eliminată de la Campionatul European după 0-3 cu Olanda în optimile de finală.

În partea a doua a anului 2024, prima reprezentativă, de această dată condusă de noul selecţioner Mircea Lucescu, a reuşit să câştige şi grupa din Liga Naţiunilor. În această ediţie, România a câştigat toate cele 6 partide disputate. S-a impus în deplasare cu 3-0 şi apoi a câştigat la ''masa verde'' acasă cu 3-0 în partidele cu Kosovo, apoi a învins Lituania cu 3-1 (a) şi 2-1 (d) şi Cipru cu 3-0 (d) şi 4-1 (a).

România a disputat în 2024 şi patru partide amicale fără să reuşească vreo victorie: 1-1 cu Irlanda de Nord (acasă), 2-3 cu Columbia (teren neutru), 0-0 cu Bulgaria (acasă) şi 0-0 cu Liechtenstein (acasă).

Selecţionata de tineret a României, condusă de Daniel Pancu, a reuşit a să îşi asigure a patra participare consecutivă la un Campionat European Under-21. În preliminariile CE 2025 din Slovacia, România a încheiat pe primul loc în Grupa E, cu 22 de puncte (7 victorii, 1 egal şi 2 înfrângeri), fiind urmată de Finlanda, cu 20, Elveţia, cu 18, Albania, cu 16, Muntenegru, cu 7 şi Armenia, cu 2. Conform tragerii la sorţi desfăşurate la începutul acestei luni de UEFA, România U21 va evolua la EURO 2025 în Grupa A alături de Slovacia, Spania şi Italia.

Naţionala Under-20 a disputat în 2024 partide în Elite League înregistrând o victorie contra Cehiei (1-0, deplasare), un egal cu Portugalia (1-1, acasă) şi 3 înfrângeri contra Germaniei (3-2, acasă), Angliei (2-0, deplasare) şi Italiei (4-1, deplasare). În acest moment, cu două meciuri rămase de disputat, România U20 se află în clasament pe locul 6, cu 4 puncte.

Reprezentativa Under-19 a ratat în acest an calificarea la Campionatul European din Lituania, după ce a încheiat pe locul secund Turul de Elită, ultima etapă a calificărilor. România U19 a obţinut 6 puncte, la fel ca liderul Turcia, dar a fost depăşită la golaveraj. Poziţiile 3 şi 4 ale grupei din Turul de Elită au fost ocupate de Croaţia (3 puncte) şi Germania (3 puncte).

Echipa naţională de fotbal feminin a României a ratat calificarea în barajul final pentru Campionatul European 2025 din Elveţia, după ce a fost învinsă în dubla din play-off cu Polonia, scor 4-1 (deplasare) şi 2-1 (acasă). Anterior, în preliminariile WEURO 2025, România a câştigat grupa cu 6 victorii din 6 posibile: 0-5 (deplasare) şi 3-1 (acasă) cu Armenia, 1-0 (acasă) şi 3-0 (deplasare) cu Kazahstan şi 1-0 (acasă) şi 3-0 (deplasare) cu Bulgaria.

Reprezentativa României de futsal a disputat în luna decembrie primele sale meciuri din preliminariile Campionatului European 2026 din Letonia şi Lituania. România a învins Germania cu 6-0 (acasă) la debut, pierzând cel de-al doilea meci cu 0-2 (acasă) în faţa Ucrainei. Din Grupa A mai face parte selecţionata Ciprului. Selecţionata României a disputat în 2024 şi patru partide amicale în care a înregistrat următoarele rezultate: 2-4 şi 2-4 (ambele în deplasare) cu Georgia, 3-1 şi 3-2 (ambele acasă) cu Albania.

Echipa FCSB a câştigat în primăvară ediţia 2023-2024 a Superligii, acumulând la finalul play-off-ului 49 de puncte. În clasament, a fost urmată pe locul 2 de CFR Cluj, cu 46 de puncte, şi de Universitatea Craiova, cu 44 de puncte.

Cupa României, ediţia 2023-2024, a fost cucerită în premieră de divizionara secundă Corvinul Hunedoara după ce a învins-o în finală pe Oţelul Galaţi cu scorul de 3-2, la loviturile de departajare, într-un meci în care scorul a fost egal, după cele 90 de minute (1-1) şi după prelungiri (2-2).
AGERPRES (A, AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)