Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Slovacia s-a oferit să fie o "platformă" pentru posibile negocieri de pace între Rusia şi Ucraina, la aproape trei ani de la începutul asaltului rusesc, relatează AFP.

Premierul slovac Robert Fico "a spus că, dacă vor exista negocieri, vor fi bucuroşi ca ţara sa să fie o platformă" pentru acestea, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, o soluţie pe care o consideră "acceptabilă".

"Nu suntem împotrivă", a spus el, lăudând "poziţia neutră" a Slovaciei.

Robert Fico, unul dintre puţinii lideri europeni care a rămas apropiat de Kremlin, s-a întâlnit cu preşedintele rus la Moscova pe 22 decembrie.

Această vizită a unui lider european la Moscova, care este foarte rară, este împotriva politicii de izolare a lui Vladimir Putin aplicată de Occident, care încearcă să formeze un front unit în sprijinul său pentru Kiev.

Fico, aflat din nou din toamna lui 2023 la conducerea guvernului Slovaciei, ţară membră a UE şi NATO, a decis să oprească orice ajutor militar pentru Ucraina şi pledează pentru negocieri de pace.

De asemenea, el acuză Kievul că pune în pericol aprovizionarea ţării sale cu gaze ruseşti, de care este foarte dependentă.

Ipoteza negocierilor de pace pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, declanşat de asaltul rusesc din februarie 2022, este din ce în ce mai discutată, cu mai puţin de o lună înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

Republicanul, care a fost deja preşedinte din 2017 până în 2021, a promis în mod repetat că va restabili pacea în Ucraina "în 24 de ore" şi a cerut o "încetare imediată a focului", precum şi negocieri.

Dar neclaritatea din jurul planului său provoacă îngrijorare în Ucraina. Aflat în dificultate pe front şi foarte dependent de ajutorul occidental, Kievul se teme să nu fie forţat să încheie un acord nefavorabil.

Vladimir Putin a dat asigurări că ţara sa îşi va atinge "toate obiectivele în Ucraina". "Aceasta este sarcina numărul unu", a spus el.

Preşedintele rus a avertizat că ţara sa este gata să folosească din nou racheta Oreşnik de ultimă generaţie.

"Dacă este necesar, şi constatăm că se cere utilizarea armelor mai puternice cu rază medie de acţiune, desigur, le vom folosi. Dar nu suntem presaţi", a spus el.

Armata rusă a utilizat această rachetă pentru prima dată pe 21 noiembrie împotriva unui oraş ucrainean, Putin prezentând atacul ca un răspuns la recentele lovituri ucrainene de pe teritoriul rusesc în care au fost folosite rachete americane şi britanice, ameninţând în acelaşi timp că va lovi direct ţările care înarmează Kievul.

El a ameninţat în mod repetat că va lovi "centrele de luare a deciziilor" din Kiev.AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Alexandru Cojocaru)