Peste 3,8 milioane de pensii (82,56%) au fost majorate în acest an în urma procesului de recalculare, cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii, iar creşterea medie pentru pensionarii care au beneficiat de majorări a fost de 622 de lei.

Procesul de recalculare a vizat recalcularea tuturor pensiilor în plată, la data de 31 august 2024, impactând circa 4,6 milioane de pensionari.

În ianuarie 2024, pensiile au fost indexate cu 13,8%, rata inflaţiei pe anul 2022. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, declara în 28 februarie că este prima dată când, în acelaşi an, au loc o majorare a pensiilor şi o recalculare a acestora.

Astfel, după ce în ianuarie 2024 pensiile tuturor românilor au fost majorate cu 13,8%, acestea urmau să se plătească recalculate în luna septembrie.

În 5 ianuarie, Ministrul Muncii estima o cheltuială cu pensiile după 1 ianuarie 2024 de 125,9 miliarde lei, anual, urmând să crească cu 10 miliarde lei.

Tot în ianuarie 2024, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrăgea atenţia asupra impactului bugetar pe termen imediat şi mediu în ceea ce priveşte noua lege a pensiilor.

"Noua lege a pensiilor îşi propune să corecteze inechităţi flagrante în sistemul public de pensii şi să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială şi este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat şi mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuţii bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăţi) în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcaţi de necesitatea realizării corecţiei bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerinţele ieşirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Şi ce contează mai mult, pentru a ţine sub control datoria publică şi avea o finanţare neproblematică pe pieţe", afirma Daniel Dăianu, la începutul anului 2024.

Preşedintele CF a subliniat, de asemenea, că indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 avea un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB) şi recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) în 2024 şi de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) în 2025. Noua lege a pensiilor înseamnă creştere de cheltuieli permanente ale bugetului public şi accentuează deficitul structural, spunea el.

În 18 ianuarie, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, dădea asigurări că recalcularea pensiilor este inclusă în bugetul pe 2024 şi nu există perspectiva să nu se plătească acele recalculări, menţionând că banii sunt bugetaţi.

Guvernul a aprobat, în 28 februarie, normele de aplicare a Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, pe baza cărora urma să se facă recalcularea.

"Aprobăm normele de aplicare a Legii pensiilor, pe baza cărora recalculăm pensiile din sistemul public. Un element fundamental al acestor norme este că nicio pensie nu scade ca efect al noii legi. Dimpotrivă, creştem pensiile românilor în mod echitabil, pe merit", afirma Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern de la acea dată.

La finalul lunii mai, ministrul Muncii anunţa că procesul de evaluare şi digitizare a dosarelor de pensii era aproape finalizat, astfel încât recalcularea pensiilor urma să se facă rapid, datele fiind deja în sistem.

Totodată, Executivul a aprobat, în 6 iunie, normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Potrivit unui comunicat la Guvernului, prin acea hotărâre s-au aprobat normele metodologice pentru beneficiarii pensiei de serviciu şi condiţiile necesare, stabilind exact perioadele considerate pentru calculul vechimii.

"Se prevede recalcularea pensiilor pentru cei pensionaţi până la 1 ianuarie 2024, cu majorarea pensiei cu 1% pentru fiecare an peste 25 de ani vechime. Actualizarea automată a pensiilor se face când creşte indemnizaţia magistraţilor activi. De asemenea, se reglementează pensiile de invaliditate şi de urmaş şi revizuirea pensiilor în caz de diferenţe de sume", se arăta în comunicatul citat.

Astfel, pentru judecătorii Curţii Constituţionale urmau să se instituie proceduri specifice.

"Cei pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023 îşi păstrează drepturile conform reglementărilor anterioare, aplicându-se aceleaşi reguli pentru cererile depuse înainte de această dată", preciza comunicatul Executivului.

La data de 14 august, premierul Marcel Ciolacu anunţa că deciziile de recalculare a pensiilor urmau să plece către toţi pensionarii, conform planului, menţionând că 3,8 milioane de pensii cresc, iar majorarea medie este de aproape 27%.

Totodată, ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a precizat că cei mai mulţi pensionari vor câştiga şi nimeni nu pierde.

"Am finalizat recalcularea. Nu vor mai fi pensionari care au muncit la fel, dar au pensii diferite. Guvernul Ciolacu asigură creşterea sustenabilă şi continuă a pensiilor. În lege s-a introdus un mecanism care garantează creşterea anuală a pensiilor fără a crea dezechilibre bugetare. Am eliminat pragul de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile care ar fi putut duce la îngheţarea pensiilor până în 2070", afirma Simona Bucura Oprescu.

Ministrul a subliniat că în acest an pensionarii beneficiază de două majorări.

"În 2024, cei mai mulţi dintre pensionari beneficiază de două majorări: prima majorare la 1 ianuarie 2024. Au crescut toate pensiile ca urmare a creşterii punctului de pensie cu 13,8% de la 1.785 lei la 2.032 lei. A doua majorare la 1 septembrie 2024 pentru eliminarea inechităţilor prin recalcularea tuturor pensiilor. Cei mai mulţi vor câştiga, nimeni nu pierde", a mai spus ministrul.

Totodată, Compania Naţională "Poşta Română" (CNPR) menţiona că va începe distribuirea deciziilor de recalculare a pensiilor, din data de 16 august.

La 22 august, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, afirma în cadrul unei conferinţe de presă că se impune revizuirea deciziilor de recalculare a pensiilor în 1.090 de cazuri, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii emise până la acel moment.

"De vineri, de când am început procesul de transmitere a acestor decizii de pensionare către pensionari, şi până astăzi, am avut la nivel naţional un număr de 9.170 de audienţe pe care colegii mei le-au acordat pensionarilor în această perioadă. Pe lângă aceste audienţe, am avut sesizări la birourile de Relaţii cu publicul, cât şi în formă electronică, încă aproape 2.400 de asemenea cerinţe. Este vorba despre 11.500 de persoane care ni s-au adresat sub diverse forme în această perioadă. Din aceste 11.500 de persoane, am găsit un număr de 1.090 de cazuri în care se impune revizuirea deciziilor de recalculare, reprezentând un procent de 0,024% din aproape 4,6 milioane de decizii pe care le-am emis în prezent. Deci, procentul este foarte, foarte mic", a susţinut Daniel Baciu.

Potrivit acestuia, restul pensionarilor care au cerut caselor teritoriale de pensii informaţii referitoare la deciziile de recalculare au primit toate lămuririle necesare.

Totodată, şeful CNPP a reiterat că acest proces de recalculare a pensiilor este cea mai amplă reformă care s-a făcut vreodată în sistemul public, "cel puţin din ultimii 50 de ani" şi a vizat efectiv recalcularea a peste 4,8 milioane de dosare de pensie.

La 31 august, ministrul Culturii, Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, afirma că proiectul liberal depus de ea privind neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei urma să intre în vigoare de la 1 octombrie. Anterior, pensiile sub pragul de 2.000 de lei nu erau impozitate. Impozitul era de 10% din diferenţa ce depăşea 2.000 de lei. De exemplu, o pensie de 2.800 de lei este impozitată cu 80 de lei.

Aceasta a mai declarat că îşi doreşte ca toate erorile privind recalcularea pensiilor "să fie eliminate prin verificări minuţioase la nivelul caselor teritoriale de pensii".

În 2 septembrie, premierul Marcel Ciolacu anunţa că majorarea plafonului de impozitare a pensiilor la 3.000 de lei va reprezenta o "primă urgenţă" a coaliţiei de guvernare, astfel încât decizia să fie aplicabilă de la 1 octombrie.

Tot la începutul lunii septembrie, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă în baza căreia pensionarii care primeau tichete sociale pentru alimente sau masă caldă, medicamente compensate şi ajutor pentru încălzire să beneficieze în continuare de aceste măsuri.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, precizase că Executivul a adoptat ordonanţa de urgenţă care ajustează pragurile până la care pensionarii beneficiază de aceste forme de sprijin, în contextul majorării pensiilor de la data de 1 septembrie.

În 3 septembrie, ministrul Muncii a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, că 3,8 milioane de pensii (aproximativ 82,5%) au crescut la recalculare, iar pentru 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025, când va avea loc prima indexare a valorii punctului de referinţă, conform legii.

"Din totalul de 4,6 milioane de pensii, aproximativ 82,5% au crescut la recalculare, 13,8% se vor majora la 1 ianuarie 2025. Repet, peste 13% dintre pensionari vor beneficia de indexarea de la 1 ianuarie 2025, conform legii. Tot de la 1 ianuarie 2025 se vor indexa şi cele 3,8 milioane de pensii care au crescut la recalculare. Mai rămân doar 4,4% dintre pensii care vor avea aceeaşi valoare după indexarea la 1 ianuarie. Ele vor avea aceeaşi valoare pentru că, astăzi, nivelul lor este peste contribuţiile plătite, comparativ cu ceilalţi pensionari. Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare", a explicat ministrul Muncii.

Ea a subliniat că, în câţiva ani, diferenţele se vor echilibra.

"Cele 4,4% dintre pensii vor rămâne la aceeaşi valoare, până când vor fi ajunse din urmă celelalte pensii care au avut aceeaşi bază contributivă, dar au fost mai mici ca valoare, fiindcă asta înseamnă echitatea: cei care au avut mai puţin decât li se cuvenea să ajungă din urmă pe cei care au avut mai mult. În câţiva ani, aceste diferenţe se vor echilibra, iar în final toţi pensionarii care au muncit şi au contribuit la fel vor avea pensii egale", a adăugat ministrul.

Potrivit acesteia, nicio pensie nu scade în urma recalculării.

"În acelaşi timp, e important de spus că cele 4,4% din pensii care rămân la aceeaşi valoare beneficiază de principiul de bază că nicio pensie nu scade în urma recalculării. Dacă nu ar fi impus principiul "nicio pensie nu scade", cele 4,4% din pensii ar fi fost tăiate în urma recalculării pentru a fi aduse la nivelul de contributivitate aplicat celorlalte pensii. M-am opus acestui lucru, nu am acceptat tăierea niciunei pensii. I-am protejat pe aceşti pensionari care primeau pensii peste nivelul lor de contributivitate, adică pensii mai mari decât cei ceilalţi pensionari care au muncit şi contribuit la fel", a precizat Simona Bucura-Oprescu.

Ministrul Muncii a subliniat că a apărat aceşti pensionari pentru că nu este vina lor că "legislaţia s-a modificat incoerent, în ultimele decenii".
AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)