România a dat în circulaţie în 2024, până în prezent, aproape 132 de kilometri de autostradă şi drum expres şi promite până la finele anului să mai inaugureze peste 57 kilometri, noutatea fiind legată de deschiderea primelor tronsoane din autostrada Moldovei (A7), realizate cu finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Până la acest moment, reţeaua de autostrăzi şi drumuri expres pe care se poate circula în România ajunge la aproape 1.214 kilometri.

O altă premieră a anului este intrarea în circulaţie cu călători a primului tren nou Coradia Stream, prima garnitură cumpărată de România în ultimii 20 de ani.


* * * Inaugurări de autostrăzi şi drumuri expres

Autorităţile de resort au inaugurat anul acesta 131,74 kilometri de autostradă şi drum expres. Astfel, reţelei deja existente în România s-au adăugat următoarele loturi: Autostrada A0 Sud - lotul Glina - Vidra, 16,93 km; Autostrada A0 Sud, lotul Vidra - Bragadiru, 7,3 km; DEx 12 Craiova - Piteşti, tronsonul 1 Craiova - Robăneşti, 17,7 km; DEx 12 Craiova - Piteşti, tronsonul 4 Coloneşti - Albota, 20 km; Autostrada A0 lot 3 - deschidere 2 km + joncţiune cu 7 km din A0 lotul 2, un total de 9 km; Autostrada A1 Sibiu - Piteşti, Secţiunea 5 Piteşti - Curtea de Argeş, 15,77 km.

Pe Autostrada Moldovei (A7) s-au dat în folosinţă tronsoanele 1, 2 şi 4 din Buzău - Focşani, respectiv 3,3 km, 30,8 km şi, respectiv, 10,94 km, adică un total de 45,04 km, iar până la sfârşitul anului se aşteaptă inaugurarea tronsonului 3, de 36,1 km, dar şi a lotului 1 Dumbrava - Mizil al autostrăzii Ploieşti - Buzău, 21 km.

Practic, România închide anul 2024 cu aproape 189 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres noi, din care 102,14 kilometri sunt pe Autostrada Moldovei.


* * * Demararea activităţii la Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR)

Aproape de jumătatea lunii mai, conducerea executivă a CNIR - la un an de la operaţionalizarea companiei şi o lună de la numire - a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2024, acesta prevăzând venituri totale în valoare de 34,247 milioane lei. De asemenea, până la sfârşitul anului, s-a anunţat angajarea unui număr de peste 80 de angajaţi.

Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) a preluat de la Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) o serie de proiecte de infrastructură rutieră, în baza unui ordin semnat în martie 2024 de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Practic, activitatea CNAIR a fost separată, compania de drumuri rămânând cu proiectele de autostrăzi şi drumuri expres aflate deja în execuţie, dar şi cu administrarea reţelei de autostrăzi şi drumuri naţionale, iar CNIR este responsabilă cu noile proiecte de infrastructură rutieră atât noi investiţii, cât şi lucrări în regie proprie.

După operaţionalizarea CNIR, portofoliul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a rămas neatins, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES directorul general Cristian Pistol. Acesta a subliniat că niciun proiect aflat în faza de proiectare şi execuţie nu a plecat la CNIR, ci doar acelea care erau cu studiu de fezabilitate în implementare sau cele pentru care s-a emis Hotărârea de Guvern de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.

Drumul de mare viteză Bucureşti-Giurgiu va fi un proiect nou al CNIR, în prima etapă urmând să fie lansată licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate. Este un proiect pentru infrastructura mare, pe coridor european de transport, studiul de fezabilitate urmând să stabilească dacă profilul va fi de autostradă sau drum expres. Autostrada Bucureşti-Alexandria (A6) cu profil prevăzut de 3 benzi/sens până la Ghimpaţi sau Drumul Radial 10 Bucureşti - Măgurele sunt două dintre variantele pe care CNIR a anunţat că le analizează ca punct de plecare pentru drumul de mare viteză Bucureşti - Giurgiu. Licitaţia pentru studiul de fezabilitate a fost lansată la sfârşitul lui octombrie.

Pe 19 decembrie vor fi deschise ofertele la contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate al Drumului de Mare Viteză Bucureşti-Giurgiu. Contractul este finanţat din fonduri europene nerambursabile şi are o durată de 18 luni,

La 1 septembrie, CNIR a lansat în licitaţie proiectarea şi execuţia Drumului Expres Focşani - Brăila, o investiţie estimată la aproximativ un miliard de euro, finanţată din fonduri europene, însă a fost depusă o contestaţie în cadrul procedurii de atribuire a contractului. Drumul Expres Focşani-Brăila va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploieşti - Paşcani (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila - Galaţi (DEx 6), Tulcea şi Constanţa, iar contractul pentru proiectare şi execuţie a fost publicat pe 17 septembrie în Sistemul Electronic pentru Achiziţii Publice (SEAP) într-un singur lot, devenind astfel, cel mai lung tronson de drum de mare viteză care va fi construit în cadrul unui singur contract.

O lună mai târziu, Consiliul de Administraţie al CNIR aproba lansarea licitaţiilor pentru loturile montane ale Autostrăzii Unirii (A8), secţiunea Sărăţeni - Pipirig. cu o lungime totală de 116 km. Cele patru loturi sunt: lotul 1C Sărăţeni - Joseni (32,4 km), lotul 1D Joseni - Ditrău (14,4 km), lotul 2A Ditrău - Grinţieş (37,9 km), cel mai lung lot al autostrăzii, şi lotul 2B Grinţieş - Pipirig (31,5 km), cel mai dificil lot.

Contractele pentru proiectarea şi execuţia tuturor celor patru loturi ale autostrăzii A8 au fost lansate în licitaţie. Pentru lotului 1C Sărăţeni - Joseni, Asocierea SA&PE Construct SRL (Lider de Asociere/România) - Tehnostrade SRL- Spedition UMB SRL - Euro-Asfalt (Bosnia şi Herţegovina) a depus singura ofertă.

Consiliul de Administraţie al CNIR a aprobat lansarea licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia Drumului Expres Bacău-Piatra Neamţ.

De asemenea, la jumătatea lunii decembrie, Compania Naţională de Investiţii Rutiere a preluat proiectul Autostrăzii A13 Braşov-Bacău de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în vederea finalizării studiului de fezabilitate. Lungimea estimată a traseului care se desfăşoară în judeţele Braşov, Covasna şi Bacău este de 162,5 kilometri, iar durata de finalizare a Studiului de Fezabilitate este de 24 de luni, calculată de la momentul începerii activităţii, septembrie 2024. Contractul are o valoare de 81 milioane lei (fără TVA).

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

* * * Primul tren cumpărat de România în ultimii 20 de ani a intrat în circulaţie cu călători, după aproape un an de teste

În materie de transport feroviar de călători, vedeta anului 2024 este trenul Coradia Stream, livrat de Alstom, prima garnitură cumpărată de România în ultimii 20 de ani, care a intrat în circulaţie cu călători pe 20 noiembrie.

Trenul nou a intrat în ţară la data de 2 decembrie 2023, iar în Bucureşti a ajuns pe 4 decembrie. Deşi iniţial reprezentanţii Ministerului Transporturilor au declarat că trenul va circula cu călători până la finele anului 2023, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza testelor pe care a trebuit să le parcurgă. Ulterior, a fost avansat termenul "după luna iunie" 2024, însă nici acest lucru nu s-a întâmplat, depistându-se o serie de probleme care au trebuit rezolvate, dar a fost şi o lipsă a mecanicilor care să facă testele.

Pe 20 noiembrie, trenul a intrat în circulaţie, cu călători, fiind "adjudecat" de compania CFR Călători, iar premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Sorin Grindeanu au inaugurat prima călătorie. Însă, a doua zi dimineaţa, garnitura a fost anulată, din cauza unor erori afişate de computerul de bord, iar călătorii au fost reprogramaţi pentru următorul tren. Ziua următoare, trenul Coradia şi-a reluat circulaţia normală.

Alstom a înregistrat întârzieri în livrarea celorlalte 36 de rame electrice inter-regionale de lung parcurs Coradia Stream, achiziţionate de statul român, prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF). Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 37 de unităţi electrice şi a serviciilor de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la 2,42 miliarde lei, fără TVA.

În ceea ce priveşte contractul încheiat tot cu Alstom pentru garniturile de metrou destinate Magistralei 5, primul tren Metropolis din lotul celor 13 contractate de Metrorex a sosit pe 25 aprilie la Depoul Berceni, cu aproape un an întârziere, urmând să fie verificat şi pregătit pentru etapele de probe şi teste specifice. Trenul ''Giurgiu'' face parte din lotul celor 13 trenuri destinate M5, achiziţionate pe baza contractului încheiat între Metrorex şi Alstom Transport SA, în 2 decembrie 2020, urmare a procedurilor legale de achiziţie. Contractul are o valoare totală de peste 103 milioane de euro. Trenurile au fost produse în Brazilia, iar primul tren ar fi trebuit să ajungă la Bucureşti în luna iunie 2023, conform contractului.

"Din contractul de 13 trenuri, au fost livrate patru trenuri, care în prezent se află la Depoul Berceni şi se realizează testele - teste statice, teste dinamice. Trenul cinci şi trenul şase au fost recepţionate preliminar la furnizor şi urmează să ajungă în ţară. Din discuţii cu furnizorul în cadrul întâlnirilor, al şedinţelor de progres care se realizează pe acest contract, sperăm ca până la sfârşitul anului să fie livrate zece trenuri din 13", a declarat la sfârşitul lunii octombrie directorul general al companiei, Mariana Miclăuş, la un eveniment de specialitate.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

* * * Proiecte de investiţii cu finanţare din fonduri europene la CFR SA

În anul 2024, au fost în derulare lucrări de reabilitare pe principalele coridoare europene de infrastructură feroviară care traversează România şi anume pe 597 km de cale ferată, pe următoarele tronsoane: Km 614 - Simeria (141 km); Braşov - Sighişoara (112 km); lucrări în staţiile Feteşti şi Ciulniţa (4 km); Arad - Timişoara - Caransebeş (162 km); Cluj Napoca - Episcopia Bihor (166 km) şi la podul peste râul Argeş, între staţiile Vidra şi Comana (12,86 km), aflat pe ruta Bucureşti - Giurgiu.

De asemenea, în cursul acestui an, au continuat lucrările de tip "quick wins" demarate în 2023, pe o lungime totală de 420 km de cale ferată, la nivelul a şapte regionale CF (Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj, Braşov, Galaţi şi Braşov) şi lucrări de reînnoiri pe linia Bucureşti - Piteşti (217 km).

Tot în cursul anului 2024, au demarat lucrările de proiectare (aflate în diferite etape de realizare) pentru: modernizarea infrastructurii Port Constanţa - etapa I, Valu lui Traian (36 km) - 377,51 milioane de lei şi pentru modernizarea următoarelor staţii de cale ferată: Gara de Nord etapa I - 419,85 milioane lei, fără TVA, Videle - 8,75 milioane lei, fără TVA, Sinaia - 13,17 milioane lei, fără TVA, Buşteni - 12,23 milioane lei, fără TVA, Ploieşti Vest - 21,42 milioane lei, fără TVA, Beclean pe Someş - 37,24 milioane de lei, fără TVA, Paşcani - 37,04 milioane lei, fără TVA, Dej Călători - 31,06 milioane lei, fără TVA, Feteşti, Ciulniţa - 27,40 milioane lei, fără TVA, Neptun hc - 16,57 milioane lei, fără TVA, Costineşti Tabără - 14,06 milioane lei, fără TVA, Orşova - 7,95 milioane lei, fără TVA, Băile Herculane - 17,01 milioane lei, fără TVA, Aiud, Războieni şi Teiuş.

În ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor de reabilitare/modernizare/reparaţii din acest an, datele CFR SA arată că au fost recepţionate ultimele obiective de poduri, podeţe etapa I şi anume: pod km 36+673 (de pe linia CF Simeria - Livezeni Directa I şi II, între staţiile Subcetate şi Băieşti, judeţul Hunedoara) aferent proiectului "Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată SRCF Timişoara"- faza II; podeţ km 286+035 (din Filiaşi, judeţul Dolj) aferent proiectului "Lucrări de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferată SRCF Craiova".

De asemenea, în cursul acestui an au fost finalizate şi recepţionate lucrările aferente obiectivului "Redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod peste râul Argeş, între Vidra şi Comana" (12,86 km), un contract în valoare de peste 650 milioane de lei, fără TVA.

În cadrul proiectului de reabilitare a liniei de cale ferată pe km 614 - Simeria, în anul 2024 au fost finalizaţi şi daţi în exploatare cu asigurarea vitezelor la parametrii proiectaţi, dar şi efectuate recepţii parţiale, în conformitate cu Regulamentul privind recepţia construcţiilor din domeniul infrastructurii rutiere şi feroviare de interes naţional, pentru 13,75 km de cale ferată de pe Subtronsonul 2a: km 614 - Cap Y Bârzava, iar în cursul lunii decembrie au fost programate recepţii parţiale pe 28,16 km de cale ferată de pe acelaşi Subtronson 2a.

În cursul acestui an, în cadrul contractelor de tip "quick wins", au fost finalizate lucrări pentru 17,445 km de cale ferată de pe raza Sucursalelor Regionale Craiova (Piteşti - Pieleşti), Galaţi (Cosmeşti - Tecuci şi Adjud - Borzeşti) şi Timişoara (Petroşani - Livezeni).

De asemenea, sunt în execuţie lucrări de reparaţii de tip "quick wins" şi reînnoiri pe 174 km de cale ferată, care au înregistrate stadii fizice cuprinse între 75% - 99%. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)