Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut luni, într-un discurs la Ministerul Apărării de la Moscova, că numărul mare de ruşi care se înrolează ca voluntari pentru a lupta în războiul din Ucraina schimbă în favoarea Rusiei cursul acestui conflict în care trupele ruse au în prezent "iniţiativa" pe toată linia frontului, relatează agenţiile AFP şi Reuters.

Mai puţin numeroase şi mai slab înarmate, trupele ucrainene pierd progresiv teren, într-un ritm care s-a accelerat începând din toamna acestui an. Armata rusă se află acum în provincia ucraineană Doneţk, la porţile oraşului Pokrovsk, un mare centru minier şi un nod logistic cheie pentru armata ucraineană.

Potrivit lui Putin, anul acesta circa 430.000 de ruşi au semnat contracte cu armata, faţă de aproximativ 300.000 anul trecut, un factor despre care a subliniat că are o importanţă uriaşă în efortul de război al armatei ruse. "Acest flux de voluntari nu se încheie. Şi datorită acestuia (...) vedem un punct de cotitură pe linia frontului (...), trupele ruse au iniţiativa pe toată linia de contact" şi au cucerit anul acesta 189 de localităţi, a remarcat preşedintele rus în discursul susţinut în faţa ofiţerilor armatei ruse.

Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei în februarie 2022 are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea unor responsabili şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. În plus, circa 60.000 de soldaţi ucraineni au dezertat de la începutul acestui an.

Ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, care a vorbit luni în acelaşi cadru după discursul lui Putin, a spus că anul acesta armata rusă a ocupat încă aproximativ 4.500 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean şi continuă să înainteze cu o medie zilnică de circa 30 de kilometri pătraţi.

Potrivit unei analize realizate de AFP pe baza datelor Institutului american pentru studiul războiului (ISW), armata rusă o ocupat în noiembrie 725 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean, cel mai vast teritoriu ocupat după luna martie 2022, recordul precedent datând din octombrie, cu 478 de kilometri pătraţi.

De asemenea, conform Moscovei şi unor surse occidentale, Rusia a recuperat circa jumătate din teritoriul pierdut în provincia sa Kursk, unde pe 6 august armata ucraineană a lansat o ofensivă surpriză în această provincie slab apărată şi unde a ocupat iniţial aproximativ o mie de kilometri pătraţi. Această operaţiune ucraineană în Kursk nu şi-a atins însă obiectivul de a relaxa presiunea rusă pe frontul din estul Ucrainei, unde trupele ruse şi-au continuat înaintarea.

Armata ucraineană a semnalat duminică pe acest front "confruntări epuizante" în împrejurimile şi în interiorul oraşului Kurahove, precum şi mai către nord în zona oraşului Ceasov Iar. Kievul face mari eforturi să oprească acest avans şi cere mai mult sprijin din partea aliaţilor săi occidentali.

Însă continuarea acestei asistenţe din partea SUA, fără de care Ucraina nu ar fi putut rezista în faţa invaziei ruse, nu mai este garantată odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie.

În urma unei discuţii avute pe 7 decembrie la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, Trump a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia. "Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia", a scris după acea întâlnire Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi, iar Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi, morţi şi răniţi. "Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă", a indicat viitorul preşedinte al SUA.

În acest timp, aliaţii europeni ai Ucrainei se tem că Trump ar putea forţa Kievul la concesii de amploare faţă de Moscova, care şi-ar putea revendica astfel o victorie militară şi geopolitică.

Totuşi, este în continuare neclar cum va aborda viitorul preşedinte al SUA războiul ruso-ucrainean, pe care în campania electorală promisese că-i va pune capăt în 24 de ore, fără a enunţa public până în prezent nicio propunere concretă. Potrivit ziarului american The Wall Street Journal, Trump i-ar fi sugerat lui Macron ca trupe europene să monitorizeze o încetare a focului în Ucraina, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

Însă preşedintele Zelenski insistă că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de garanţii de securitate din partea NATO, înainte de posibile negocieri cu Rusia. El doreşte un angajament ferm din partea membrilor NATO cu privire la aderarea Ucrainei la Alianţă şi consideră insuficiente promisiunile privind o aderare în viitor.

De partea sa, Putin a acuzat luni din nou ţările NATO că reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei. "Ţările NATO îşi cresc cheltuielile militare. Grupuri de intervenţie ale Alianţei au fost formate şi comasate în apropierea Rusiei", a spus el despre consolidarea prezenţei NATO în Europa de Est.

La rândul său, ministrul Andrei Belousov a spus în intervenţia sa că armata rusă trebuie să se pregătească "pentru toate evoluţiile posibile ale situaţiei, inclusiv pentru posibilitatea unui conflict armat cu NATO în deceniile următoare".

Cât despre cheltuielile militare, aproape o treime din bugetul Rusiei, respectiv 32,5%, este alocat Apărării, a precizat ministrul, raportat la PIB acest buget reprezentând un procent de 6,3%.

"Ministrul apărării spune că cheltuim 6,3% pe Apărare şi pe consolidarea potenţialului nostru militar. Aceasta înseamnă mulţi bani, cu aproximativ 2,5% din PIB mai mult faţă de înainte" de război, a remarcat Putin, potrivit agenţiei EFE.

Totuşi, a continuat el, Rusia nu este ţara care cheltuie cel mai mult pentru Apărare, făcând astfel aluzie la SUA sau China, ţări însă cu PIB-uri substanţial peste cel al Rusiei, stat afectat în plus şi de sancţiunile occidentale.

"Dar oricum, este vorba despre mulţi bani. Şi trebuie să-i folosim raţional", a recunoscut liderul de la Kremlin, avertizând că Rusia nu poate "creşte aceste cheltuieli la nesfârşit", întrucât mai trebuie să finanţeze şi dezvoltarea economiei, educaţia, asistenţa socială, sistemul sanitar sau cercetarea.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)