Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va avea săptămâna viitoare la Bruxelles o reuniune cu principalii lideri europeni, întâlnire organizată de NATO pentru a aborda continuarea sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia în contextul revenirii lui Donald Trump la putere în SUA şi eventualele garanţii de securitate ce ar putea fi oferite Kievului în cazul unei încetări a ostilităţilor, relatează agenţiile Reuters şi DPA.

Liderii europeni ce vor participa la această reuniune sunt şefii de stat sau de guvern din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Polonia, plus gazda întâlnirii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

"Nu va fi o întâlnire pentru decizii concrete, ci mai degrabă pentru a discuta despre săptămânile şi lunile următoare", ţinând cont de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pe 20 ianuarie, afirmă un oficial citat de Reuters.

Dificultăţile cronice ale armatei ucrainene în faţa trupelor ruse care continuă să înainteze pe frontul din estul Ucrainei aduc tot mai mult în atenţie ideea conform căreia Kievul ar trebui să negocieze cu Moscova încetarea ostilităţilor.

Însă aliaţii europeni ai Ucrainei rămân fermi pe poziţie în susţinerea militară a Kievului şi se tem de o dezangajare a Statelor Unite din acest conflict, sau chiar de presiuni din partea viitorului preşedinte Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Moscova nefavorabil Kievului, presiuni ce s-ar putea manifesta şi prin diminuarea ori sistarea ajutorului american pentru Ucraina.

În urma unei discuţii avute sâmbătă la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, Trump a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia. "Zelenski şi Ucraina ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia", a scris după acea întâlnire Trump pe platforma sa socială Truth Social, adăugând că Ucraina a pierdut în războiul cu Rusia aproximativ 400.000 de soldaţi, iar Rusia a pierdut circa 600.000 de soldaţi, morţi şi răniţi. "Trebuie să fie o încetare a focului imediată şi negocierile să înceapă", a indicat viitorul preşedinte al SUA.

Totuşi, preşedintele Zelenski insistă că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de garanţii de securitate din partea NATO, înainte de posibile negocieri cu Rusia. El doreşte un angajament ferm din partea membrilor NATO cu privire la aderarea Ucrainei la Alianţă şi consideră insuficiente promisiunile privind o aderare în viitor.

Însă mai multe state membre ale NATO, inclusiv SUA şi Germania, sunt reticente faţă de orice perspectivă de aderare rapidă a Ucrainei la NATO. În schimb, în cazul unui acord de încetare a ostilităţilor între Rusia şi Ucraina, statele partenere Kievului ar putea trimite în Ucraina trupe cu misiunea de menţinere a păcii, ca o formă de garanţie de securitate pentru a preveni o nouă agresiune rusă.

Potrivit ziarului american The Wall Street Journal, ideea ca trupe europene să monitorizeze o încetare a focului în Ucraina i-a fost sugerată lui Macron de Trump. Însă premierul polonez Donald Tusk a declarat joi că ţara sa nu va trimite trupe în Ucraina.

Într-un interviu acordat revistei Time, Donald Trump, desemnat joi de această publicaţie personalitatea anului 2024, a susţinut că are un "plan foarte bun" care ar contribui la oprirea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina, dar a refuzat să ofere detalii. Un plan al emisarului pe care şi l-a desemnat pentru Rusia şi Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg, plan care datează însă din iunie, prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor.

Rusia consideră însă că nu sunt încă întrunite condiţiile unor negocieri cu Ucraina, conform unei declaraţii date vineri de purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov. "Noi nu dorim o încetare a focului, noi dorim pacea, odată ce condiţiile noastre vor fi întrunite şi obiectivele noastre vor fi atinse", a indicat acesta. Încă nu există condiţiile "prealabile unor negocieri", a insistat Peskov.

Anterior, Ministerul rus de Externe a transmis miercuri prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, că Rusia este pregătită să discute asupra Ucrainei cu noua administraţie americană, dar nu a primit încă opţiuni serioase şi viabile pentru a aborda preocupările legitime de securitate ale Rusiei şi îngrijorările cu privire la drepturile populaţiei rusofone din Ucraina. Prin urmare, a adăugat Zaharova, Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina şi îşi menţine poziţia conform căreia propunerile preşedintelui Putin în vederea soluţionării acestui conflict trebuie puse în aplicare.

Aceste propuneri, enunţate de preşedintele rus în iunie, fac referire la o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022 şi includ în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident, replica Rusiei fiind apoi lansarea invaziei în Ucraina în februarie 2022. AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)