Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi, la o conferinţă de presă în Kazahstan, că Rusia va împiedica orice încercare a Ucrainei de a obţine arme nucleare, iar dacă totuşi un asemenea scenariu s-ar realiza, atunci va folosi împotriva Ucrainei toate mijloacele militare de care dispune, transmite Reuters.

Reacţia sa survine după un articol publicat în urmă cu o săptămână de ziarul New York Times, conform căruia oficiali neprecizaţi au vorbit despre posibilitatea ca preşedintele democrat american Joe Biden să ofere Ucrainei arme nucleare în perioada rămasă până la încheierea mandatului său pe 20 ianuarie, când la Casa Albă îi va lua locul republicanul Donald Trump, care s-a manifestat critic faţă de ajutorul oferit Kievului şi a promis că va face rapid pace între Ucraina şi Rusia.

"Dacă ţara cu care noi suntem acum de fapt în război devine o putere, ce vom face noi ? În acest caz, vom folosi toate, doresc să subliniez asta, absolut toate mijloacele de distrugere de care dispune Rusia. Totul. Nu vom permite acest lucru. Le vom urmări fiecare mişcare", a atenţionat Putin.

Pe de altă parte, a adăugat el, "dacă în mod oficial cineva transferă ceva, atunci aceasta ar însemna o încălcare a tuturor angajamentelor de neproliferare asumate".

Potrivit New York Times,"mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice". "Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase", a mai scris acelaşi ziar. Ucraina a moştenit de la fosta Uniune Sovietică arme nucleare, dar în urma semnării Memorandumului de la Budapesta, în anul 1994, a renunţat la acestea în schimbul unor garanţii de securitate din partea SUA, Regatului Unit şi Rusiei.

Potrivit lui Putin, pentru Ucraina este practic imposibil să producă singură o armă nucleară. În schimb, a remarcat preşedintele rus la aceeaşi conferinţă de presă, ceea ce poate face Kievul este să producă o aşa-numită "bombă murdară", adică o bombă convenţională obişnuită, dar în care să fie adăugate materiale radioactive. O astfel de bombă nu are caracteristicile unei arme nucleare, însă ea poate contamina radioactiv. Într-o asemenea eventualitate, Rusia va răspunde în mod adecvat, a indicat Putin.

El a ameninţat de asemenea că Rusia ar putea lovi centrele de decizie de la Kiev cu noua sa rachetă balistică hipersonică Oreşnik dacă vor continua atacurile cu rachete occidentale asupra teritoriului rus. "Nu excludem folosirea Oreşnik contra instalaţiilor industriei militare şi împotriva centrelor de luare a deciziilor la Kiev, printre altele", a indicat Putin.

Preşedintele rus afirmase anterior că lovirea teritoriului rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina, el motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care îi furnizează respectivele rachete.

Preşedintele american Joe Biden a dat pe final de mandat undă verde cererii insistente a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de lovire a unor ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachete ATACMS, autorizaţie dată apoi şi de Marea Britanie şi Franţa pentru folosirea astfel a rachetelor Storm Shadow/SCALP.

Ucraina a atacat marţea şi joia trecută instalaţii militare în Rusia cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, care au o rază de acţiune de până la 300 de kilometri. Rusia a ripostat lovind cu noua sa rachetă balistică hipersonică Oreşnik o fabrică de armament în oraşul ucrainean Dnipro şi oficializând revizuirea doctrinei sale nucleare în sensul scăderii pragului de utilizare a armelor nucleare.

Dar au urmat două noi atacuri ucrainene cu rachete ATACMS, sâmbătă şi luni, asupra unei baterii antiaeriene ruseşti S-400 şi asupra unui aerodrom în provincia rusă Kursk, care fusese vizat şi de atacul anterior cu rachete Storm Shadow. Rusia a susţinut că a doborât 10 din cele 13 rachete lansate de Ucraina în aceste ultime două salve, recunoscând totodată că rachetele care nu au fost doborâte şi-au atins ţintele şi inclusiv au provocat victime printre militarii ruşi.

Totuşi, la conferinţa de presă de joi Putin a susţinut că pagubele produse de rachetele ATACMS au fost minime. După ultimele atacuri ucrainene, Rusia a replicat în noaptea de miercuri spre joi cu un atac masiv cu drone şi rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene.

În aşteptarea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, Putin l-a descris pe acesta drept un politician "inteligent" şi capabil să găsească soluţii. "În ce-l priveşte pe preşedintele (american) nou ales, el este înainte de toate un om inteligent, care deja are multă experienţă. Cred că el va găsi o soluţie" pentru soluţionarea conflictului ruso-ucrainean, a estimat liderul de la Kremlin.

Trump a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru, şi a criticat receptivitatea administraţiei preşedintelui Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv cerut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Totuşi, după ce a câştigat alegerile, Trump a evitat comentariile asupra războiului din Ucraina şi nu este clar ce politică va urma.

El le-a desemnat miercuri pe generalul în rezervă Keith Kellogg ca emisar al său pentru Ucraina şi Rusia. Un plan al lui Kellogg pentru încheierea conflictului, plan care datează însă din iunie, prevede îngheţarea liniilor frontului pe aliniamentele actuale şi forţarea Kievului şi Moscovei să se aşeze la masa negocierilor.

"Suntem pregătiţi pentru dialogul cu SUA, inclusiv cu viitoarea Administraţie" a preşedintelui Trump, a asigurat Putin joi, adăugând că din partea Rusiei nu există precondiţii pentru negocieri de pace cu Ucraina, însă termenii acceptabili pentru Moscova pe care el i-a enunţat în iunie rămân neschimbaţi.

Condiţiile puse atunci de Putin pentru o încetare a focului şi o pace negociată cu Ucraina, pe baza acordului nefinalizat la negocierile desfăşurate la Istanbul în martie-aprilie 2022, sunt retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, condiţii respinse categoric de Ucraina şi de aliaţii săi occidentali.

Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri de asemenea respinse din start de Occident.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Ada Vîlceanu)