Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, îl are în vedere pe Keith Kellogg, un general-locotenent în retragere care i-a prezentat un plan de încheiere a războiului din Ucraina, pentru a-l numi trimis special pentru acest conflict, transmite miercuri Reuters, citând trei surse la curent cu dosarul.

Kellogg - în vârstă de 80 de ani, fost şef de personal al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă în primul mandat al lui Trump (2017-2021) şi consilier de securitate naţională al vicepreşedintelui de atunci Mike Pence - ar dori, dacă va fi selectat, să joace un rol central în tentativa de a rezolva conflictul.

Planul lui Kellogg pentru încheierea conflictului prevede îngheţarea liniilor frontului pe amplasamentele actuale şi forţarea Kievului şi a Moscovei să se aşeze la masa negocierilor, a scris Reuters în luna iunie.

În prezent nu există un trimis special pentru acest conflict, dar este probabil că Trump va crea acest post, au afirmat toate sursele, care au solicitat anonimatul pentru a vorbi despre deliberările ce au loc în privat.

Karoline Leavitt, o purtătoare de cuvânt a echipei de tranziţie a lui Trump, a refuzat să comenteze cu privire la posibila numire a lui Kellogg, limitându-se să spună că deciziile în privinţa personalului viitoarei administraţii 'vor continua să fie anunţate de (Trump) atunci când vor fi luate'.

Kellogg se confruntă însă cu concurenţă pentru acest post. Richard Grenell, fost director interimar pentru agenţiile de informaţii în mandatul lui Trump, este de asemenea în cursă, a relatat vineri Reuters. Una din sursele la curent cu potenţiala numire a lui Kellogg a spus că favorit pare totuşi a fi Grenell.

Cu prilejul unei mese rotunde organizate de Bloomberg în iulie, Grenell a pledat pentru crearea de 'zone autonome' ca mijloc de rezolvare a conflictului.

Kellogg şi-a elaborat planul pentru Ucraina împreună cu Fred Fleitz, care a deţinut şi el funcţia de şef de personal al Consiliului Naţional de Securitate sub preşedinţia lui Trump.

Conform strategiei propuse de ei, SUA ar urma să spună Ucrainei că va mai primi arme americane doar dacă va intra în negocieri de pace. În acelaşi timp, Statele Unite ar avertiza Moscova că orice refuz de a negocia ar avea ca rezultat un sprijin american sporit pentru Ucraina. Primirea Ucrainei în NATO ar ieşi din discuţie pentru viitorul imediat.

Este puţin probabil ca acest plan să mulţumească Kievul, având în vedere că, practic, ar da Rusiei control necontestat asupra unor părţi din estul Ucrainei, cel puţin pentru o perioadă semnificativă de timp.

În plus, unii republicani, mai ales din Camera Reprezentanţilor, ar fi probabil reticenţi să accepte şi mai multe ajutoare pentru Ucraina, adaugă Reuters. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Simona Aruştei)