Conceptul de ''Societate 5.0'' poate fi văzut ca ''o sursă de inspiraţie pentru ţări precum România, în cadrul transformării lor digitale'', a declarat profesorul japonez Atsushi Deguchi, director executiv şi vicepreşedinte la Universitatea din Tokyo (UTokyo), specialist în proiectare şi planificare urbană, într-un interviu acordat joi, în exclusivitate, AGERPRES. Acest concept, ce vizează o viaţă mai bună pentru fiecare individ în parte, care devine "co-creator" în proiectele de oraşe inteligente, "urmăreşte să rezolve problemele sociale şi să contribuie în acelaşi timp la creşterea economică", a explicat profesorul, autorul cărţii "Society 5.0: A People-centric Super-smart Society" (2020).

Conceptul de "Societate 5.0" a fost propus în cel de-al V-lea "Plan de bază pentru ştiinţă şi tehnologie" şi adoptat prin decizia Cabinetului nipon în ianuarie 2016 drept o societate a viitorului spre care ar trebui tindă Japonia şi, potrivit profesorului Atsushi Deguchi, poate fi implementat în oricare altă ţară.

Este vorba despre o societate nouă - după cea a vânătorilor-culegători (Societatea 1.0), cea agricolă (Societatea 2.0), cea industrială (Societatea 3.0) şi cea informaţională (Societatea 4.0) - definită într-o versiune îmbunătăţită în cel de-al VI-lea "Plan de bază pentru ştiinţă, tehnologie şi inovare", adoptat prin decizia Cabinetului nipon din martie 2021, drept o "societate care este durabilă şi rezistentă la ameninţări şi la situaţii imprevizibile şi incerte, care asigură siguranţa şi securitatea oamenilor şi care permite fiecărui individ să atingă bunăstarea" prin "fuziunea spaţiului cibernetic şi a spaţiului fizic", prin utilizarea celor mai avansate metode ştiinţifice şi tehnologice şi pe baza valorii unei "societăţi centrate pe om".

"Societatea 5.0 este o viziune a unei societăţi viitoare condusă de dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, cunoscută şi sub denumirea de 'societate super-inteligentă'. Această viziune urmăreşte să rezolve problemele sociale şi să contribuie în acelaşi timp la creşterea economică. Pentru a realiza acest lucru, este important să se utilizeze tehnologii avansate precum internetul obiectelor (Internet of Things - IoT), AI, 'big data' (seturi mari şi complexe de date - n.r.) şi robotica pentru a crea noi valori optimizate pentru nevoile persoanelor şi organizaţiilor", a explicat Atsushi Deguchi, care a condus masterplanul noului campus al Universităţii Kyushu, proiectul "Island City" din Fukuoka şi proiectul "Kashiwanoha Smart City", realizări pentru care a primit numeroase premii.
 

Foto: (c) Arhivă personală Atsushi Deguchi

Spre exemplu, în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, spre deosebire de Societatea 4.0, care se concentrează pe infrastructura orientată spre eficienţă, în care tehnologia informaţiei este utilizată pentru a îmbunătăţi eficienţa infrastructurii urbane şi pentru rezolvarea problemelor (sisteme de gestionare a traficului, camere de supraveghere, servicii de e-guvernare), Societatea 5.0 devine "o societate care răspunde instantaneu la nevoile locuitorilor săi prin integrarea ridicată a spaţiului cibernetic şi a spaţiului fizic şi prin utilizarea AI şi IoT - datele vor contribui nu numai la eficienţă, ci şi la bunăstarea individuală a cetăţenilor şi la crearea de valori sociale. Este o trecere de la un model social centralizat la unul descentralizat, către o societate a co-creării în care cetăţenii sunt implicaţi activ în gestionarea oraşului.

Potrivit acestui concept, oraşele Societăţii 4.0 sunt "administratori eficienţi", în timp ce oraşele Societăţii 5.0 sunt "co-creatori de viaţă". Primele se concentrează pe utilizarea datelor pentru gestionarea şi operarea infrastructurii, iar cele din urmă vizează crearea de noi valori împreună cu cetăţenii, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

De asemenea, în oraşele Societăţii 4.0, tehnologia este un "instrument pentru eficienţă", în timp ce în Societatea 5.0, aceasta este o "bază pentru empatie şi inovare".
 

Foto: (c) Arhivă personală Atsushi Deguchi

Şi rolul cetăţenilor se schimbă - în Societatea 4.0, locuitorii sunt "utilizatori"; în societatea 5.0, ei sunt "co-creatori". "Spre deosebire de oraşele tradiţionale, în care locuitorii erau furnizori de date şi utilizatori de servicii, în Societatea 5.0 locuitorii vor fi participanţi proactivi la gestionarea şi dezvoltarea oraşului", potrivit lui Deguchi.

Alte exemple oferite de profesorul japonez sunt cele ale mobilităţii şi gestionării energiei. "Societatea 4.0 vizează 'un sistem de transport public eficient', în timp ce Societatea 5.0 vizează 'servicii de mobilitate flexibile şi optimizate individual - de exemplu MaaS: Mobility as a Service (Mobilitate ca serviciu)" şi, "în timp ce Societatea 4.0 vizează 'vizualizarea consumului de energie cu contoare inteligente', Societatea 5.0 vizează 'producţia locală pentru consumul local de energie şi un sistem energetic descentralizat bazat pe energie regenerabilă şi tehnologie digitală'", a spus el.
 

Foto: (c) Arhivă personală Atsushi Deguchi

Conceptul de Societate 5.0 poate fi văzut ca o sursă de inspiraţie pentru ţări precum România, în cadrul transformării lor digitale, potrivit specialistului. Astfel, pentru promovarea dezvoltării favorabile incluziunii, având în vedere că "viziunea Societăţii 5.0 nu se referă doar la zonele urbane, ci şi la dezvoltarea rurală", după cum a notat profesorul, conceptul "poate fi aplicat politicii României de a utiliza tehnologia digitală pentru a revitaliza industriile rurale şi a reduce inegalităţile din educaţie".

Totodată, abordarea este centrată pe cetăţean, introducerea tehnologiei fiind văzută ca o prioritate pentru îmbunătăţirea vieţii la nivel individual. "Exemplele includ accesul îmbunătăţit la asistenţă medicală şi servicii urbane mai eficiente prin proiecte de oraşe inteligente", a precizat Deguchi.

În acest sens, specialistul a subliniat importanţa parteneriatului public-privat. "Implementarea cu succes a Societăţii 5.0 depinde de colaborarea dintre Guvern, sectorul privat şi instituţiile academice pentru a conduce politicile şi dezvoltarea tehnologică. Această abordare va fi un principiu director pentru a valorifica în continuare forţa de muncă IT cu înaltă calificare şi cultura start-up a României", a spus profesorul.

"Modelul Societăţii 5.0 nu este limitat la o anumită ţară sau regiune şi poate fi aplicat la diferite scări. Acesta poate fi utilizat ca un cadru pentru proiectarea de soluţii digitale adaptate nevoilor locale din România", a notat el.

Unul dintre proiectele lui Atsushi Deguchi, cercetător în planificare urbană şi practician în design urban, care lucrează la cercetarea oraşelor inteligente pentru integrarea principiilor Societăţii 5.0, este construcţia unui oraş inteligent în districtul Kashiwanoha din prefectura Chiba, unde este situat campusul Kashiwa al Universităţii din Tokyo. "Oraşele japoneze se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, dezvoltarea industrială şi problemele energetice, în condiţiile în care, în acelaşi timp, nu au adoptat pe deplin tehnologiile digitale şi avansate. Pentru a depăşi aceste provocări şi pentru a ajunge la un stil de viaţă urban durabil şi confortabil, sunt profund interesat şi cercetez Societatea 5.0 şi oraşele inteligente", a declarat profesorul, coordonatorul general al acestui proiect numit "Kashiwanoha Smart City", situat la circa 50 de kilometri de Tokyo.

Întrebat cum ar putea un astfel de model să fie adaptat la oraşe din România, precum Bucureşti sau Cluj-Napoca, pentru a aborda provocările locale precum aglomeraţia urbană sau eficienţa energetică, specialistul nipon a subliniat importanţa implementării tehnologiilor şi proceselor adecvate, ţinând cont de provocările şi caracteristicile specifice ale zonei. În ceea ce priveşte îmbunătăţirea traficului urban, profesorul a amintit importanţa introducerii mobilităţii inteligente şi optimizarea structurii urbane. "În Kashiwanoha se testează mobilitatea partajată şi autobuzele navetă automatizate. În Bucureşti şi Cluj-Napoca, introducerea controlului traficului în timp real şi a serviciilor de partajare bazate pe datele din trafic va contribui, de asemenea, la reducerea congestionării", a spus el. Tototdată, "dezvoltarea urbană descentralizată şi strategiile oraşelor compacte pot reduce cererea de transport prin amplasarea facilităţilor rezidenţiale, comerciale şi publice în proximitate", a adăugat Deguchi.
 

Foto: (c) Arhivă personală Atsushi Deguchi

În privinţa îmbunătăţirii eficienţei energetice, specialistul a recomandat introducerea sistemului de gestionare a energiei (Energy Management System - EMS) şi transformarea clădirilor în "structuri mai inteligente". "În Kashiwa-no-ha a fost introdus un sistem de reglementare a cererii şi ofertei de energie în întreaga regiune. Urmând acest exemplu, un EMS combinat cu producţia de energie solară şi stocarea bateriilor ar putea fi implementat în oraşele din România pentru a îmbunătăţi eficienţa utilizării energiei. Iar prin introducerea unor standarde de eficienţă energetică a clădirilor şi promovarea gestionării energiei bazate pe IoT, infrastructura existentă poate fi adaptată", a explicat el.

În cadrul implementării acestor măsuri, Deguchi a atras atenţia asupra importanţei unui proces care să ia în considerare un design ce reflectă caracteristicile locale, în special prin "integrarea elementelor culturale şi sociale". "În oraşele din România, tehnologiile inteligente trebuie aplicate cu păstrarea, în acelaşi timp, a clădirilor istorice şi a comunităţilor locale. Co-designul cu voci locale este important", a spus el. Totodată, specialistul a amintit că este esenţial "un sistem în care oraşul şi zonele rurale din jur să poată fi interdependente din punct de vedere energetic, subliniind în acelaşi timp importanţa "armoniei dintre mediul urban şi cel natural", aşa cum se întâmplă în Kashiwanoha.

În ceea ce priveşte principalele provocări în implementarea proiectelor de oraşe inteligente aliniate la viziunea Societăţii 5.0, centrată pe oameni, Atsushi Deguchi a declarat că au fost identificate şase provocări majore: "Prima este lipsa acceptării de către comunităţile locale a implementării sociale a tehnologiilor oraşelor inteligente, în special a celor care utilizează AI şi datele personale. A doua este riscul apariţiei unor probleme de conformitate în ceea ce priveşte gestionarea datelor cu caracter personal, chiar dacă aceasta nu este contrară legii. A treia este provocarea dată de faptul că locuitorii nu participă la procesul de construire a oraşelor inteligente. A patra este provocarea de a nu putea vedea efectele proiectului asupra calităţii vieţii diverşilor rezidenţi. A cincea presupune lipsa resurselor umane pentru asumarea sarcinii de a construi oraşe inteligente. În al şaselea rând, există o lipsă de progrese în coordonarea trans-sectorială şi utilizarea datelor".

"Punerea în aplicare a unui cadru pentru Societatea 5.0 necesită o abordare flexibilă, multifaţetată, mai degrabă decât o metodologie unică. Cheia succesului o reprezintă integrarea principiilor globale în practica locală, adaptând tehnologia, politica şi factorii culturali la situaţia fiecărei ţări", a explicat profesorul enumerând mai mulţi paşi prin care ţările care au dezvoltat diferite pregătiri tehnologice să adopte cadrul Societăţii 5.0 în funcţie de nevoile lor specifice. Aceştia sunt: evaluarea nevoilor şi a provocărilor locale; o abordare bazată pe parteneriate şi cooperare internaţională; dezvoltarea resurselor umane prin specializare tehnicienilor şi experţilor locali prin programe de educaţie şi formare; dezvoltarea politicilor şi reglementărilor pentru a sprijini adoptarea tehnologiei (inclusiv prin asigurarea confidenţialităţii şi a securităţii cibernetice); asigurarea durabilităţii şi a acceptabilităţii sociale.

Societatea 5.0 îşi propune, de asemenea, să ofere un echilibru între dezvoltarea economică, sustenabilitatea mediului şi bunăstarea socială. "Protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor sunt priorităţi-cheie. De exemplu, (Societatea 5.0) utilizează tehnologia reţelelor inteligente (smart grid) pentru a optimiza cererea şi furnizarea de energie şi promovează utilizarea energiei regenerabile. De asemenea, promovează reducerea deşeurilor şi reutilizarea resurselor prin introducerea unei economii circulare. În al doilea rând, presupune îmbunătăţirea bunăstării sociale. Pentru a realiza o societate centrată pe om, promovăm inovarea tehnologică în domenii precum asistenţa medicală, educaţia şi bunăstarea. De exemplu, telemedicina şi sistemele de asistenţă pentru diagnosticare bazate pe AI vor îmbunătăţi calitatea serviciilor de asistenţă medicală şi vor elimina disparităţile regionale. În plus, prin colectarea şi analiza datelor, sunt furnizate servicii care răspund nevoilor societăţii; în acelaşi timp, ne concentrăm pe asigurarea protecţiei vieţii private şi a securităţii datelor pentru a câştiga încrederea rezidenţilor", a declarat Deguchi.

Întrebat cum poate conceptul de Societate 5.0 să ofere o soluţie la diviziunea mediu urban - mediu rural, o problemă cu care se confruntă atât România cât şi alte ţări, inclusiv Japonia, profesorul a explicat rolul esenţial al telemedicinei, prin utilizarea AI şi a IoT pentru a permite persoanelor care locuiesc în zone izolate să aibă acces la servicii medicale la domiciliu, dar şi al agriculturii inteligente, care poate creşte productivitatea în zonele rurale. Totodată, el a amintit importanţa digitalizării educaţiei - platformele de educaţie online pot garanta că elevii din zonele rurale au acces la aceeaşi calitate a educaţiei şi la aceleaşi oportunităţi ca şi colegii lor din mediul urban -, dar şi a introducerii autobuzelor navetă automatizate în zonele cu opţiuni de transport limitate.

Participarea cetăţenilor este esenţială pentru succesul oraşelor inteligente, în viziunea Societăţii 5.0. Pentru implicarea comunităţilor, Deguchi recomandă "laboratorul viu". "Locuitorii din zonă cunosc cel mai bine problemele locale, deci este necesar să promovăm oraşele inteligente cu participarea localnicilor", a spus el. "'Laboratorul viu' este un loc în care cetăţenii, Guvernul, întreprinderile, cercetătorii şi diverse alte părţi interesate pot colabora pentru a co-crea noi tehnologii, servicii şi soluţii la problemele comunităţii lor. Noi susţinem crearea de 'laboratoare vii' în comunităţile în care se construiesc oraşe inteligente", a subliniat profesorul.

Astfel, Atsushi Deguchi a precizat că viitorul oraşelor inteligente se bazează pe o acţiune colectivă. "Guvernele, întreprinderile private şi mediul academic trebuie să se unească pentru a fi pionierii acestei noi frontiere. Împreună, putem construi oraşe inteligente care nu numai că promovează tehnologia, dar şi protejează principiile unei societăţi super-smart", a spus el. AGERPRES/(A - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)