Unul dintre cele mai grave efecte ale războiului din Ucraina, de la a cărui izbucnire se împlinesc marţi o mie de zile, este strămutarea a zece milioane de locuitori, aproape un sfert din populaţia ţării înainte de război, dintre care 6,7 milioane de ucraineni au fugit în alte ţări, informează EFE.

În ceea ce priveşte refugiaţii, războiul din Ucraina este cea mai mare criză trăită în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, depăşind cu mult cele două milioane şi jumătate de persoane care au fugit în alte ţări în urma războaiele din fosta Iugoslavie în anii 1990.

Ucraina, care avea o populaţie de aproximativ 43 de milioane de locuitori înainte de începerea războiului, are acum circa 37 de milioane, conform ONU, motiv pentru care a trecut de la a opta la a noua ţară ca populaţie din Europa, fiind depăşită de Polonia, principala ţară gazdă pentru refugiaţii ucraineni.

"Când a început războiul pe scară largă în februarie 2022, această criză s-a transformat într-unul din cele mai rapide exoduri de refugiaţi care s-au văzut din 1945", a amintit pentru EFE purtătoarea de cuvânt a agenţiei ONU pentru refugiaţi (UNHCR) în Ucraina, Elisabeth Haslund.

La mijlocul lunii martie 2022, în doar două săptămâni, trei milioane de locuitori părăsiseră deja Ucraina, iar imaginile cu cozile lungi de maşini care aşteptau la graniţele cu ţările vecine - Polonia, Slovacia, România, Ungaria şi Republica Moldova - rămân în memoria colectivă.

În mai 2022, cifra se dublase deja la şase milioane, un număr care s-a menţinut foarte stabil de atunci, în timp ce numărul persoanelor strămutate intern a variat foarte mult în ultimii doi ani, în funcţie de evoluţia conflictului.

"Acum, în Ucraina, există aproximativ patru milioane de persoane strămutate, dar numărul creşte zilnic, mai ales din august, cu evacuaţi din rândul populaţiei aflate pe linia frontului. Din acea lună, de exemplu, avem 130.000 de persoane fugite din regiunea Doneţk", a explicat Haslund.

Un moment de vârf al numărului de refugiaţi şi de persoane strămutate a fost cel mai probabil atins în vara anului 2022, când aproximativ 14 milioane de persoane au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele şi, deşi unii refugiaţi au reuşit să revină în zone eliberate de invazia rusă sau mai departe de linia frontului, exodul rămâne uriaş.

"La UNHCR continuăm să nu promovăm întoarcerea refugiaţilor în Ucraina, deoarece situaţia de securitate, cu atacuri aproape zilnice, continuă să reprezinte o ameninţare", a subliniat purtătoarea locală de cuvânt a UNHCR.

Ţările care îi găzduiesc pe refugiaţi, în majoritate cele europene (6,2 din cele 6,7 milioane de persoane refugiate sunt în Europa) au variat de la începutul războiului. Dacă în primele luni au fost ţările vecine cu Ucraina cele care au trebuit să îşi asume cele mai mari eforturi, curând s-au alăturat marile economii ale Europei.

În prezent, Polonia continuă să fie ţara cu cei mai mulţi refugiaţi ucraineni (1,8 milioane), urmată de Germania (1,2 milioane), Cehia (623.000), Marea Britanie (251.000) şi Spania (216.000).

"Am fost martorii unei solidarităţi incredibile, atât în termeni ai contribuţiilor financiare, cât şi în primirea refugiaţilor. (...) Ucraina nu mai apare la ştiri la fel ca atunci când a început invazia pe scară largă, dar ajutorul continuă, o dovadă că Ucraina nu a fost uitată", a subliniat purtătoarea de cuvânt a UNHCR.

Sondajele efectuate de UNHCR indică faptul că majoritatea ucrainenilor care au fugit în alte ţări doresc să se întoarcă în ţara lor după mai bine de doi ani, deşi recunosc că au îndoieli din cauza dificultăţii de a găsi de lucru şi de a-şi garanta siguranţa dacă se întorc.

Îndoielile cu privire la viitorul războiului şi şa eventuale schimbări odată cu venirea lui Donald Trump la conducerea SUA sunt factori ce influenţează viitorul refugiaţilor ucraineni. Un ipotetic acord de pace ar însemna întoarcerea a milioane de persoane sau ar determina şi mai multe mişcări ale populaţiei dacă ar exista cedări de teritoriu către Rusia? Vom vedea ce va fi, poate, în 2025, îşi încheie EFE analiza. AGERPRES/(AS - autor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Adrian Dãdârlat)