Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) desfăşurat la Budapesta, că speră că Statele Unite vor fi mai puternice odată cu revenirea la putere a fostului preşedinte Donald Trump şi că Washingtonul nu va înceta să colaboreze cu Europa pentru a avansa către o pace în Ucraina care să nu implice concesii teritoriale făcute Rusiei, transmite agenţia EFE.

"Am discutat ieri cu preşedintele (ales al SUA, Donald) Trump. A fost o conversaţie pozitivă, productivă. Sperăm ca SUA să devină mai puternice. Aceasta este SUA de care Europa are nevoie. Şi SUA au, la rândul lor, nevoie de o Europă puternică. Aceasta este legătura dintre aliaţi care trebuie apreciată şi nu poate fi pierdută", a spus în discursul său preşedintele Zelenski, care încearcă să îl convingă pe viitorul preşedinte american să nu sacrifice interesele Ucrainei pentru un acord rapid cu Rusia, care să pună capăt războiului declanşat de Moscova.

Donald Trump a criticat receptivitatea administraţiei actualului preşedinte democrat Joe Biden de a oferi Ucrainei ajutorul masiv militar şi financiar cerut de Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept "cel mai bun agent de vânzări de pe planetă", şi a promis în campania electorală că dacă ajunge din nou la Casa Albă va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru.

Totuşi, preşedintele Zelenski l-a felicitat miercuri pe Donald Trump pentru "victoria sa impresionantă", într-un mesaj în care şeful statului ucrainean mai afirmă că apreciază angajamentul viitorului preşedinte american pentru abordarea "pace prin forţă" pentru a pune capăt războiului declanşat de agresiunea rusă contra Ucrainei.

Ideea de "pace prin forţă" este "un slogan din epoca (fostului preşedinte american Ronald) Reagan care este mai caracteristic vechiului Partid Republican decât celui condus de Donald Trump astăzi, dar este important pentru a exprima cu claritate speranţele Ucrainei faţă de acest rezultat electoral şi să le transmitem echipei prezidenţiale care va veni", explică Volodimir Dubovik, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Mecinikov din Odesa, acesta considerând astfel că Zelenski preia limbajul republicanilor pentru a-l convinge pe Trump să susţină Ucraina în războiul cu Rusia.

În discursul susţinut joi la Budapesta în faţa liderilor europeni, Zelenski a insistat că Ucraina nu este dispusă să cedeze în faţa cererilor preşedintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt războiului. "Unii dintre voi, aici prezenţi, au recomandat cu tărie Ucrainei să îi facă concesii lui Putin. Asta este inacceptabil şi sinucigaş pentru toată Europa", a susţinut preşedintele ucrainean, făcând o aluzie critică în special la gazda summitului, premierul ungar Viktor Orban, care în discursul său a insistat că trebuie "să revenim la pace în Europa" şi de când Rusia a lansat războiul cere insistent negocieri de pace între Moscova şi Kiev.

În opinia preşedintelui ucrainean, trebuie crescută presiunea militară, politică şi economică asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului."Trebuie să presăm Rusia către o pace justă. O pace justă va fi o victorie comună", crede Zelenski. "Îmbrăţişările cu Putin nu vor servi la nimic. Unii dintre voi îl strâng în braţe de 20 de ani, şi lucrurile nu vor face decât să se înrăutăţească. El se gândeşte numai la războaie, iar asta nu se va schimba. Numai presiunea îi poate impune limite", a argumentat preşedintele Zelenski încercând să convingă liderii europeni să impună Rusiei noi sancţiuni şi să ajute militar mai mult Ucraina.

Această ţară, a cărei armată pierde constant teren pe frontul de est în faţa trupelor ruse mai numeroase şi mai bine echipate,"are nevoie de arme suficiente, nu de sprijin în discuţiile cu Moscova", a insistat preşedintele ucrainean, care a amintit de aşa-numitul său "Plan de Victorie".

Acest plan pe care l-a prezentat aliaţilor occidentali cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un "pachet de descurajare non-nucleară", să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali, notează Reuters. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dãdârlat)