Pentru mulţi ucraineni, rezultatul scrutinului care se desfăşoară pe 5 noiembrie în SUA şi impactul său asupra războiului cu Rusia pare acum mai puţin hotărâtor faţă de cum era odată, remarcă vineri Reuters într-un reportaj.

Chiar şi cu sprijinul militar şi financiar fără precedent pe care administraţia preşedintelui democrat Joe Biden l-a oferit Ucrainei, pierderile acesteia pe frontul din estul ţării s-au accelerat şi Kievul a devenit tot mai iritat de reticenţa liderului de la Casa Albă de a autoriza dezlănţuirea armelor occidentale asupra ţintelor din interiorul Rusiei.

În acest timp, candidatul republican Donald Trump a criticat receptivitatea administraţiei americane de a oferi Ucrainei ajutorul masiv cerut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a descris drept "cel mai bun agent de vânzări de pe planetă", şi a promis că dacă ajunge din nou la Casa Albă va pune rapid capăt războiului ruso-ucrainean, fără a explica vreodată cum crede că ar putea face acest lucru.

Acest tablou îi determină pe mulţi ucraineni, atât oficiali cât şi oameni de rând, să fie mai puţin hotărâţi asupra preferinţei lor cu privire la câştigătorul cursei prezidenţiale americane în care se confruntă actuala vicepreşedintă democrată Kamala Harris şi fostul preşedinte republican Donald Trump.

"Dacă Harris câştigă, vom avea continuarea asistenţei superficiale pentru Ucraina, adică vor vorbi dar nu vor face nimic", crede un miner ucrainean pensionar din regiunea Doneţk pe care Rusia încearcă să o ocupe în întregime. "Dacă Trump câştigă, cel mai probabil el va căuta sfârşitul războiului şi va ceda (Rusiei) o parte din teritoriul ucrainean", prin urmare, "în orice caz, Ucraina pierde" ceva, estimează acelaşi ucrainean.

În perioada scursă de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Congresul american a aprobat circa 175 de miliarde de dolari ca asistenţă pentru Kiev, din care aproximativ 56 de miliarde reprezintă ajutor militar direct. La rândul ei, Uniunea Europeană şi statele sale membre au oferit Ucrainei de atunci şi până în septembrie anul acesta o asistenţă de 118 miliarde de euro ca ajutor militar şi economic, potrivit unui vicepreşedinte al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

Totuşi, preşedintele Zelenski acuză că acest ajutor a fost prea puţin şi a venit prea târziu pentru a putea întoarce cursul războiului. Pe lângă refuzul Occidentului de a furniza Ucrainei unele tipuri de arme şi impunerea de restricţii asupra folosirii celor oferite, cum ar fi cea de a nu ataca în profunzimea teritoriului rus, preşedintele ucrainean a declarat miercuri că Ucraina a primit numai 10% din ajutorul de peste 61 de miliarde de dolari aprobat de Congresul american în aprilie.

Un diplomat european aflat la post la Kiev a declarat agenţiei Reuters că oficialii ucraineni sunt acum mai puţin îngrijoraţi de o posibilă victorie a lui Trump decât s-ar putea crede, parţial şi din cauza faptului că Ucraina pierde teritoriu în faţa ofensivei ruse chiar şi cu ajutorul militar şi financiar pe care-l primeşte din partea Occidentului. "Trump măcar s-ar putea să mişte puţin lucrurile", apreciază diplomatul european.

Dar incertitudinea asupra modului în care ar proceda Trump pentru a-şi pune în aplicare intenţia de soluţionare a războiului ruso-ucrainean provoacă totuşi nelinişte. Un analist politic de la Kiev, Volodimir Fesenko, anticipează un scenariu în care Trump ar putea spori ajutorul economic pentru Ucraina, în pofida criticilor formulate pe acest subiect, şi în acelaşi timp ar putea folosi pârghii economice pentru a forţa Rusia să vină la masa negocierilor, dar într-un alt scenariu el ar putea ameninţa Kievul cu sistarea ajutorului american, în cazul acesta pentru a forţa Ucraina să negocieze cu Rusia de pe poziţii nefavorabile.

"Principala problemă este că Trump promite iniţierea negocierilor pentru oprirea războiului din Ucraina imediat după victoria sa, dar nu ştim în ce termeni", subliniază analistul citat.

Acesta vede în schimb o veste bună în promisiunile candidatei democrate Kamala Harris de a continua susţinerea Ucrainei, avertizând însă că ar putea surveni schimbări în abordarea unei viitoare administraţii democrate faţă de cea actuală. "Aproape nimeni nu se îndoieşte că ea va continua actuala politică a lui Biden de susţinere a Ucrainei, dar va fi această politică mai hotărâtă, sau Kamala Harris, de exemplu, va înclina de asemenea către iniţierea de negocieri pentru a pune capăt războiului?", se întreabă Volodimir Fesenko.

În acest timp, la nivelul declaraţiilor oficiale, Zelenski şi guvernul său au fost precauţi să ia partea vreunuia dintre candidaţii la preşedinţia SUA, deşi Kievul ar prefera totuşi o victorie a Kamalei Harris, dar manifestarea acestei preferinţe i-ar putea complica relaţiile cu Trump dacă în cele din urmă acesta ar câştiga alegerile.

În pofida tuturor acestor incertitudini, "viitorul nostru depinde de ce se întâmplă pe 5 noiembrie, nici mai mult, nici mai puţin (...) Acesta va fi un moment de răscruce pentru evoluţia ulterioară a evenimentelor, dacă vor continua la fel ca până acum sau dacă vom vedea o schimbare radicală", concluzionează Vitali Novak, un director comercial din industria mass-media ucraineană.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul, unde aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final, potrivit Moscovei, a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.

Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar "formula de pace" prezentată la sfârşitul anului 2022 de Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.

Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un "plan de victorie" al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat în septembrie aliaţilor săi, mai întâi SUA, - unde s-a întâlnit atât cu Biden şi Harris cât şi cu Trump -, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev.

Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali, notează Reuters. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un "pachet de descurajare non-nucleară", să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.

Cu privire la această ultimă solicitare, Vladimir Putin a susţinut că astfel de atacuri ar echivala cu implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina şi prin urmare a decis să transmită Kievului şi Occidentului un avertisment constând în revizuirea doctrinei nucleare a Rusiei. În urma acestei revizuiri, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu) 

Citiţi şi:

* SUA anunţă un nou ajutor militar de 425 de milioane de dolari pentru #Ucraina