O călătorie transatlantică de o zi, în plină campanie electorală americană: vizita lui Joe Biden la Berlin vineri subliniază importanţa legăturii cu un fidel aliat european, pe care preşedintele în exerciţiu ar urma să-l îndemne să rămână mobilizat pentru a ajuta Ucraina, relatează AFP.

Alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie din Statele Unite ar putea constitui un punct de cotitură în cazul unei victorii a republicanului Donald Trump care îi face pe unii să se teamă de o reducere drastică a ajutorului militar american acordat Kievului.

Ucraina va fi în centrul discuţiilor dintre Joe Biden şi responsabilii germani într-un moment în care bombardamentele ruseşti împotriva infrastructurii sale esenţiale sunt în creştere, iar armata Kievului dă înapoi pe frontul de est.

Joe Biden va avea, de asemenea, o întâlnire în patru cu omologul său francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Keir Starmer, potrivit programului vizitei transmis de Casa Albă.

Călătoria are loc în momentul în care preşedintele Biden a anunţat miercuri un nou ajutor american pentru Ucraina în valoare de 425 de milioane de dolari în cursul unei discuţii telefonice cu preşedintele Volodimir Zelenski.

În urmă cu o săptămână, democratul şi-a amânat călătoria în Germania din cauza uraganului Milton. Cu toate acestea, nu se punea problema de a renunţa la această vizită de rămas bun, chiar dacă preşedintele a redus-o la o singură zi.

Pentru Casa Albă, întâlnirea separată dintre preşedintele american şi Olaf Scholz va permite "consolidarea legăturilor strânse" dintre cele două ţări şi "coordonarea asupra priorităţilor geopolitice, în special apărarea Ucrainei împotriva agresiunii ruse şi evenimentele din Orientul Mijlociu".

Joe Biden va transmite, fără îndoială, "un mesaj europenilor despre importanţa ca aceştia să se pregătească să-şi asume mai multe responsabilităţi în ajutorul lor pentru Ucraina", consideră politologa germană şi expertă în relaţii internaţionale Daniela Schwarzer, de la Fundaţia Bertelsmann.

După mai bine de doi ani şi jumătate de război, se profilează o slăbire a ajutorului occidental, pe fondul izbucnirii unui alt conflict major, în Orientul Mijlociu, după atacul mortal al Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023.

Opinia publică este, de asemenea, obosită, după cum au arătat recent scorurile istorice la trei alegeri de land obţinute de partidul de extremă dreapta german AfD şi un nou partid de extremă stângă, care cer încetarea livrărilor de arme către Kiev.

Germania este al doilea mare donator de ajutor pentru Ucraina, Statele Unite fiind primul. Dar şi-a redus la jumătate, până la patru miliarde de euro, pachetul bugetar pentru ajutorul Ucrainei în 2025.

Olaf Scholz a mai cerut miercuri să "facă totul" pentru a preveni continuarea conflictului, inclusiv discutând cu Vladimir Putin, în consultare cu Ucraina şi ceilalţi aliaţi ai acestei ţări.

În acelaşi timp, Volodimir Zelenski a dezvăluit parlamentului ucrainean "planul său de victorie" care urmăreşte să-l constrângă pe preşedintele rus să pună capăt războiului, sprijinul sporit din partea aliaţilor occidentali fiind esenţial pentru aplicarea acestuia.

Preşedintele ucrainean, care refuză să cedeze orice zonă anexată de Rusia, s-a deplasat săptămâna trecută la Berlin unde a cerut, în zadar, autorizarea de a folosi rachetele furnizate de Occident împotriva unor ţintelor militare de pe teritoriul Rusiei.

Joe Biden va fi întâmpinat în capitala Germaniei de omologul său, Frank-Walter Steinmeier, care îi va înmâna cea mai înaltă distincţie a ţării sale pentru "serviciile aduse" prieteniei germano-americane şi alianţei transatlantice.

În faţa deputaţilor din Bundestag, Olaf Scholz a salutat şi "îmbunătăţirea incredibilă a cooperării" sub administraţia Biden dintre Berlin şi Washington şi la nivel european.

Preşedinţia tumultoasă a lui Donald Trump (2017-2021) a pus la grea încercare relaţiile dintre Statele Unite şi Germania, el criticându-i pe germani şi pe alţi europeni deoarece cheltuie prea puţin pentru apărarea comună în cadrul NATO.

După invazia rusă, Germania, profund pacifistă încă de la ororile nazismului, s-a angajat într-o schimbare radicală a politicii sale, prin înfiinţarea, printre altele, a unui fond de 100 de miliarde de euro pentru înnoirea armatei sale.

Discuţiile dintre cei patru principali aliaţi transatlantici ar urma să se concentreze şi asupra situaţiei din Orientul Mijlociu.

Dacă Washingtonul şi Berlinul sunt cei mai fideli aliaţi ai Israelului, ei au cerut, de asemenea, în mod repetat, încetarea focului în Fâşia Gaza şi au avertizat împotriva extinderii războiului la întreaga regiune. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)