Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului din Ungaria, Szijjártó Péter, a reclamat "ameninţările juridice, politice şi financiare" ale Bruxelles-ului şi a spus, cu ocazia unui discurs ţinut duminică seară la Arad, că în pofida acestora maghiarii îşi pot decide singuri viitorul, el lansând şi un apel pentru negocierea păcii în Ucraina.

"Fără menţinerea suveranităţii noastre naţionale, nu putem planifica viitorul maghiar, să fie clar. Nu contează ameninţările juridice, politice, financiare, nu vom permite ca altcineva să ne spună cum să trăim. Putem spune prietenilor din Europa că pot avea încredere în noi. Cu o istorie de o mie de ani în spate, noi suntem în măsură să decidem ce viitor ne dorim şi cine are loc în acel viitor sau cine nu are loc", a spus Szijjártó Péter, în faţa a peste 500 de participanţi aflaţi în Parcul Reconcilierii la comemorările prilejuite de împlinirea a 175 de ani de la moartea celor 13 generali care au fost executaţi în Cetatea Aradului la finalul Revoluţiei paşoptiste.

Ministrul ungar a adăugat că în pofida unui "federalism european post-creştin şi post-naţional", maghiarii vor continua să rămână "o naţiune creştină".

Oficialul de la Budapesta s-a referit şi la războiul din Ucraina, afirmând că ţara sa este "singura" din Europa care "în mod clar, sincer şi deschis are curajul" să ceară din nou pace în estul Europei.

"Războiul groaznic care se desfăşoară în vecinătatea noastră nu trebuie decis în câmpul de luptă, ci la masa negocierilor. Singura soluţie este pacea şi negocierile de pace, pentru că este singura modalitate de a salva vieţi şi, printre aceste vieţi, şi ale fraţilor noştri din Ucraina carpatină", a spus Szijjártó Péter.

Referindu-se la lupta pentru idealurile de libertate de la 1848-1849, Szijjártó a afirmat că guvernul din care face parte conduce Ungaria de 14 ani "în spiritul Revoluţiei paşoptiste", "pentru că apărarea memoriei eroilor şi libertatea naţiei nu pot fi chestiuni de negociere".

"Noi, maghiarii, ştim ce înseamnă să trăieşti rupţi unii de alţii aproape în toate colţurile lumii. Noi, maghiarii, ştim ce înseamnă dacă graniţele ţării şi ale naţiunii nu sunt identice. Şi noi ştim când trăind în diasporă, în Bazinul Carpatic sau în patria mamă, trăind şi devenind o naţiune globală, mondială. (...) Istoria noastră este una zbuciumată, dar în ciuda acestui caracter zbuciumat, noi, maghiarii, întotdeauna am vrut acelaşi lucru aici, la poalele Carpaţilor. Tinerii paşoptişti poate au formulat cel mai bine acest lucru: să fie pace, libertate şi înţelegere. Noi aceste lucruri le vrem", a spus el.

Ministrul ungar de Externe a mai subliniat că la 6 octombrie "în fiecare colţ al Bazinului Carpatic, respectiv toţi maghiarii din diasporă îşi îndreaptă privirea către Arad şi îşi apleacă capul amintindu-şi de aceşti martiri" ai Revoluţiei paşoptiste.

Ceremoniile din Parcul Reconcilierii au început cu intonarea imnurilor României, Ungariei şi Uniunii Europene. După discursuri, au fost depuse coroane de flori la baza Statuii Libertăţii, monumentul ungar dedicat Revoluţiei paşoptiste.

Înainte de ceremonii, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, le-a declarat jurnaliştilor că valorile revoluţionarilor de la 1848-1849 sunt puternice şi în ziua de astăzi.

"175 de ani au trecut de la acea zi tragică, acel moment tragic când cei 13 generali au fost condamnaţi la moarte şi au fost executaţi în Cetatea Aradului, care a însemnat şi sfârşitul Revoluţiei paşoptiste. Noi în fiecare an am venit şi îi comemorăm pe aceşti eroi, fiindcă ei au luptat pentru libertate şi pentru demnitate. Pentru libertatea oamenilor şi pentru demnitatea umană, sunt lucruri care vin în secolul XXI în continuare ca valori şi principii foarte importante", a spus liderul UDMR.

Cei 13 generali ai armatei imperiale austriece au fost executaţi în 6 octombrie 1849, în Cetatea Aradului, sub acuzaţia că s-au alăturat mişcării revoluţionare maghiare de independenţă faţă de Imperiul Austriac, încălcându-şi astfel jurământul de loialitate faţă de Casa de Habsburg.

Statuia Libertăţii, aflată în Parcul Reconcilierii, este un monument care a fost ridicat în anul 1880 în Arad, în memoria generalilor executaţi. Monumentul, înalt de 12 metri, a fost demontat în 1924, la ordinul guvernului lui Ionel I.C. Brătianu şi păstrat în Cetatea Aradului până când a fost reaşezat în spaţiul public.

Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare a fost inaugurat parţial în 25 aprilie 2004, odată cu reamplasarea Statuii Libertăţii. Atunci, la Arad au fost prezenţi mai mulţi oficiali ai guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta, dar şi sute de cetăţeni din Ungaria, veniţi cu autocare. Autorităţile încercaseră să inaugureze complet parcul în 2004, însă Arcul de Triumf, monumentul românesc care simbolizează revoluţia transilvănenilor de la 1848-1849, nu era finalizat. Astfel, inaugurarea întregului parc a avut loc abia în august 2005, când era finalizat şi monumentul românesc. AGERPRES / (A, AS - autor: Marian Buga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Szijjártó Péter/Facebook