În vizită la Kiev, noul şef al NATO declară că prioritatea sa este ca #Ucraina să câştige în faţa Rusiei

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev joi, la nici două zile după ce şi-a preluat funcţia, pentru a asigura încă o dată Ucraina de sprijinul occidental, în timp ce forţele ucrainene sunt în dificultate pe front, informează AFP şi dpa.
Fostul premier olandez a avut la Kiev o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
"Este prioritatea şi privilegiul meu de a face să avanseze acest sprijin" occidental "pentru ca Ucraina să câştige" în faţa Rusiei, a declarat Rutte în timpul unei conferinţe de presă alături de Zelenski.
De asemenea, Rutte a subliniat că Ucraina "este mai aproape ca niciodată de NATO şi îşi va continua drumul până când va deveni membră a alianţei noastre".
La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că ucrainenii merită să adere la NATO, iar Moscovei trebuie să i se dea "un semnal clar că securitatea garantată pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă este inevitabilă".
Preşedintele ucrainean a reiterat că ţara sa are nevoie de arme de apărare şi cu rază de acţiune lungă, remarcând totodată că susţinătorii Ucrainei "prelungesc procesul" de a i le livra.
Zelenski a adăugat că aliaţii NATO ar putea ajuta la apărarea Ucrainei în faţa rachetelor ruse exact cum ei apără Israelul de atacurile iraniene. "Doborârea în comun a rachetelor iraniene nu diferă de o doborâre în comun a rachetelor ruse", a subliniat preşedintele ucrainean, potrivit dpa. "Suntem conştienţi că este vorba de o decizie dificilă" şi "ei (aliaţii) încă nu sunt gata" să doboare împreună cu Ucraina rachetele ruse, a adăugat el, potrivit AFP.
Rutte este unul dintre cei mai activi susţinători ai Ucrainei în Europa de la declanşarea invaziei ruse în februarie 2022 şi calificat drept "rusofob" de Moscova.
El a fost inclusiv vârful de lance al eforturilor menite să doteze Kievul cu avioane de luptă F-16, o decizie calificată drept "istorică" de către Zelenski în timpul deplasării sale în Ţările de Jos.
De asemenea, când Mark Rutte conducea guvernul olandez, Ţările de Jos au semnat în acord pentru două miliarde de euro asistenţă militară pentru Ucraina timp de 10 ani.
Începându-şi marţi prima zi la conducerea NATO, Rutte a făcut din sprijinul pentru Ucraina una dintre cele trei priorităţi ale mandatului său.
Preşedintele rus Vladimir Putin "trebuie să realizeze" că NATO "nu va ceda" în susţinerea sa pentru Kiev, a subliniat Mark Rutte în timpul primei sale conferinţe de presă la Bruxelles.
Această declaraţie fermă de susţinere contrastează însă cu apelurile tot mai multora în Occident care insistă asupra deschiderii de negocieri cu Rusia.
Problema amplorii şi perenităţii ajutorului occidental se pune cu atât mai mult cu cât Ucraina este în al treilea an de război, ţinând cont în special de preţul acestui sprijin şi de riscul escaladării conflictului.
Iar poziţia americană, principalul susţinător al Kievului şi motor al NATO, riscă să se schimbe radical în cazul în care, după alegerile prezidenţiale din noiembrie, la Casa Albă ar reveni Donald Trump.
Rutte s-a deplasat deja de mai multe ori în Ucraina în calitate de şef al guvernului olandez în timpul războiului, vizitând nu doar Kievul, ci şi Odesa (sud), port-cheie la Marea Neagră, şi Harkovul (nord-est), al doilea oraş ca mărime al ţării situat lângă frontiera rusă şi vizat aproape zilnic de atacuri aeriene.
Un nou atac nocturn al Moscovei a făcut la Harkov 11 răniţi, printre care un copil, potrivit unui nou bilanţ anunţat joi de serviciile de urgenţă.
Deplasarea lui Mark Rutte la Kiev are loc într-un moment foarte dificil pentru Ucraina, ale cărei forţe militare duc lipsă de recruţi şi de arme, iar rezultatul este că armata ucraineană cedează teren în est.AGERPRES/(AS - editor: Adriana Matcovschi, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Mexic: 34 de cadavre identificate într-o groapă comună clandestină
Resturile a 34 de cadavre au fost identificate într-o groapă comună clandestină descoperită în februarie în statul Jalisco (vest), cel mai afectat de dispariții din Mexic, a anunțat joi un procuror local, Salvador Gonzalez, citat de AFP. Groapa a fost descoperită într-o zonă rezidențială în construcție din municip
Iranul consideră 'importante' pagubele de la siturile nucleare, după 12 zile de război
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a descris joi drept 'importante' pagubele cauzate instalațiilor nucleare ale țării sale de războiul de 12 zile cu Israelul, precizând că Teheranul a început să evalueze impactul conflictului, notează AFP. În timp ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a so
UE: Acord al celor 27 pentru a prelungi sancțiunile împotriva Rusiei
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți într-un summit la Bruxelles, au convenit să prelungească sancțiunile împotriva Rusiei cu șase luni, potrivit unor surse diplomatice, notează AFP. UE a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni de la invazia Rusiei în Ucraina pe 24 februarie 2022.
Apel telefonic Trump-Macron despre #Ucraina și Orientul Mijlociu după tensiunile de la G7
Președinții Emmanuel Macron și Donald Trump au vorbit joi la telefon 'pentru a discuta despre situația din Ucraina și Orientul Mijlociu', în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc la aproximativ zece zile după tensiunile publice dintre cei doi lideri la summitul G7, notează AFP. Președintele Statelor Unite a fost cel c
SUA: Rubio organizează săptămâna viitoare o reuniune QUAD
Secretarul de stat american Marco Rubio îi va primi săptămâna viitoare la Washington pe omologii săi din Australia, Japonia și India, a anunțat joi Departamentul de Stat, marcând o scurtă revenire a atenției asupra Asiei, notează AFP. Marco Rubio a avut prima sa acțiune diplomatică la scurt timp după învestirea președin
Iranul afirmă că nu există niciun 'plan' pentru a relua negocierile cu SUA
Iranul a afirmat joi că nu există încă niciun 'plan' pentru a relua negocierile privind programul său nuclear cu Statele Unite, după ce președintele american Donald Trump a anunțat discuții 'săptămâna viitoare', notează AFP. 'Speculațiile despre reluarea negocierilor nu trebuie luate în serios. Aș dori să
Premierul spaniol deplânge la summitul UE o ''situație catastrofică de genocid'' în Fâșia Gaza
Premierul socialist spaniol Pedro Sanchez a descris joi războiul dus de Israel împotriva grupării islamiste Hamas în Fâșia Gaza drept ''genocid'' și a cerut ''acces imediat și urgent la ajutor umanitar'' în enclava palestiniană, ajutor care să fie distribuit sub coordonarea ONU, relatează AFP.
Israel: Sub cenzura militară, pagubele în conflictul cu Iranul sunt dificil de evaluat
Israelul a recunoscut că a fost lovit de peste 50 de rachete trase de Iran și care au ucis 28 de persoane în cele 12 zile cât cele două țări s-au confruntat luna aceasta în raiduri aeriene, dar adevărata amploare a pagubelor este dificil de evaluat din cauza restricțiilor impuse presei de cenzura militară israeliană, scrie joi France Presse.
Israelul afirmă că l-ar fi ucis pe ayatollahul Khamenei dacă acesta nu s-ar fi ascuns în subteran
Israelul l-ar fi ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, dacă acest lucru ar fi fost posibil în timpul recentului război de 12 zile, a anunțat joi ministrul apărării israelian Israel Katz, potrivit Reuters. ''Estimez că, dacă l-am fi avut pe Khamenei în câmpul nostru vizual, l-am fi eliminat'
Extrema dreaptă suedeză se apleacă asupra trecutului său nazist și își face mea culpa
Partidul anti-imigrație Democrații Suediei (SD) a prezentat joi un lung raport asupra originilor sale, detaliind legăturile cu organizații fasciste și naziste, precum și opiniile xenofobe și antisemite ale membrilor săi, informează AFP. Partidul SD a comandant această 'carte albă' în 2021, pentru a pune capăt numeroaselor controv
Alegeri prezidențiale în Polonia: Curtea Supremă a primit 56.000 de plângeri
Curtea Supremă din Polonia a primit 56.000 de plângeri referitoare la scrutinul prezidențial câștigat de candidatul opoziției de dreapta, a anunțat joi președinta instituției, Malgorzata Manowska, informează AFP. ''Ieri, erau în jur de 56.000 de plângeri'', a declarat Manowska pentru postul de televiziun
Europarlamentarii examinează o acțiune la CJUE după ce Comisia i-a ocolit în aprobarea fondului pentru achiziții militare
Parlamentul European (PE) intenționează să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la excluderea europarlamentarilor din negocierile privind fondul european de 150 de miliarde de euro din care vor fi acordate statelor UE împrumuturi pentru proiecte de achiziții militare, relatează joi agenția EFE. 'Ne î
Iranul a mutat uraniu de la Fordow înaintea atacului american, cred unele state europene
Stocul iranian de uraniu înalt îmbogățit a rămas în mare parte intact după bombardamentul american asupra principalelor instalații nucleare ale Iranului, estimează unele state europene, contrar a ceea ce afirmă Washingtonul, scrie joi publicația Financial Times, potrivit Reuters. Conform acestei publicații, care citează două
BTA: Ministerul de interne înregistrează o scădere anuală cu 67,9% a numărului de migranți care au încercat să intre în Bulgaria în mai
În mai, 1.779 de cetățeni ai unor terțe țări au încercat să treacă ilegal frontierele Bulgariei, ceea ce reprezintă o scădere cu 67,9% față de mai 2024 (5534 de persoane), a afirmat joi Ministerul de Interne. De la începutul anului, 5.924 de persoane au încercat să intre în Bulgaria, sau cu 63,2% mai puțini dec&ac
Moscova va considera deciziile viitorului tribunal special pentru #Ucraina 'nule și neavenite' (Zaharova)
Rusia a criticat joi acordul semnat între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Consiliul Europei în vederea înființării unui tribunal special pentru Ucraina, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse afirmând că Moscova va considera deciziile acestei viitoare instanțe drept 'nule și neavenite', informează AFP.