Statul Israel a colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce priveşte eforturile de eliberare a ostaticilor din Fâşia Gaza, după atacurile Hamas din 7 octombrie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, la final de mandat, ambasadorul Israelului la Bucureşti, Reuven Azar.

Acesta îşi încheie misiunea diplomatică în ţara noastră în luna august.

"Am colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce priveşte eforturile de eliberare a ostaticilor. Nu m-am referit la ostatici anume. Vorbim de un efort general, care abordează mai multe aspecte - fie că este vorba de schimburi de informaţii, evacuarea de persoane din zone periculoase - cetăţeni români sau israelieni -, dialog diplomatic cu părţile implicate (...) vom continua cooperarea pentru a elibera toţi ostaticii, pentru că trebuie să continuăm până când toţi ostaticii vor fi eliberaţi", a afirmat diplomatul.

Reuven Azar vorbeşte în interviu şi despre recentele tensiuni dintre ţara sa şi Liban.

În ceea ce priveşte situaţia din Gaza, el a reiterat că trupele israeliene vor rămâne în regiune atâta timp cât va exista ameninţarea Hamas.

"Trebuie să facem în asemenea fel încât Hamas să nu se regrupeze şi să nu se reînarmeze pentru a ataca din nou Israelul, ca pe 7 octombrie. Deja am declarat că nu vrem să gestionăm Fâşia Gaza la nesfârşit. Vom rămâne din punct de vedere militar în Gaza atâta timp cât această ameninţare continuă", a punctat ambasadorul Reuven Azar.


AGERPRES: Domnule ambasador, stăm de vorbă în momentul în care premierul Netanyahu a declarat, privind atacurile din timpul weekendului, că va exista o ripostă dură a Israelului faţă de Liban. Cum evaluaţi, cum explicaţi situaţia aceasta?

Reuven Azar: Trebuie să aşteptăm să vedem care va fi reacţia propriu-zisă, care a fost aprobată de Israel. Dar este foarte important ca publicul să înţeleagă contextul. Pe 8 octombrie, într-un mod neprovocat, Hezbollah a început să atace nordul Israelului cu sute de rachete, drone şi au adus daune grave în zona de graniţă, astfel încât a trebuit să evacuăm aproximativ 80.000 de persoane din această zonă. Este foarte important să înţelegem că 80.000 de oameni nu se vor întoarce în zona de graniţă dacă nu se simt în siguranţă. Asta înseamnă că forţele Hezbollah, 15.000 de terorişti care au ameninţat localnicii din zona de graniţă, trebuie să părăsească zona, pentru că nimeni nu va fi de acord - după ce s-a întâmplat pe 7 octombrie, cu atacurile Hamas, cu incendieri şi crime în masă - să se întoarcă în aceste locuri, în contextul unor asemenea ameninţări. Guvernul a avut un mesaj foarte clar: ori ajungem la o soluţie pe bază de negocieri, prin care unităţile Radwan şi teroriştii Hezbollah merg spre nord, către râul Litani, potrivit rezoluţiei ONU în acest sens, ori Israelul ia propriile măsuri. Nu ştiu dacă aceste măsuri vor fi luate acum sau mai târziu, dar este o situaţie inacceptabilă, pentru că nu există niciun motiv pe lume pentru care Israelul trebuie să continue sub această ameninţare teroristă.

AGERPRES: Vorbiţi de negocieri. Mai e loc pentru negocieri? Israelul este într-o situaţie critică - războiul cu Hamas, acum Hezbollah. Mai este loc de negocieri, ce credeţi ca diplomat?

Reuven Azar: E o întrebare bună. Războiul este continuarea diplomaţiei cu alte mijloace. Când diplomaţia eşuează, trebuie să iei măsuri. Noi sperăm în continuare, suntem o ţară democratică, avem o armată bazată pe recruţi. Nimeni din Israel nu e fericit de perspectiva de a ataca Libanul şi am avut un mesaj clar şi foarte reţinut când vorbim de o ripostă sau de faptul de a ne apăra de această ameninţare. Dar s-a umplut paharul. La un moment dat trebuie să luăm măsuri şi, când tragem linie, trebuie să avem negocieri, pentru că vrem să fim în contextul în care să negociem pacea cu Libanul. Dar aceste lucruri se pot întâmpla când poporul libanez decide că nu mai vrea să atace Israelul. Nu este cazul în acest moment.

AGERPRES: În ceea ce priveşte conflictul cu Hamas, există întrebarea pusă de toată lumea: după ce trupele israeliene vor părăsi Gaza, ce se va întâmpla cu această regiune? Va fi parte din teritoriile palestiniene, nu va fi parte din acestea? Cum va fi gestionată situaţia?

Reuven Azar: Vă amintiţi că Guvernul israelian a adoptat o politică foarte clară - de a eradica forţele militare ale Hamas. Misiunea este aproape îndeplinită. Mai există forţe Hamas operaţionale, dar nu sunt organizate. Îi urmărim în continuare. Am ucis aproximativ 15.000 de terorişti Hamas şi am rănit şi mai mulţi şi vrem să ne aducem ostaticii acasă. Şi acest scop a fost atins parţial, pentru că am adus înapoi peste jumătate dintre ei, dar încă avem 116 ostatici. Deci trebuie să îndeplinim această misiune, printr-o combinaţie de măsuri militare şi diplomaţie. Avem o rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU şi care este susţinută de SUA şi Israel în acest sens. Trebuie să facem în asemenea fel încât Hamas să nu se regrupeze şi să nu se reînarmeze pentru a ataca din nou Israelul, ca pe 7 octombrie. Deja am declarat că nu vrem să gestionăm Fâşia Gaza la nesfârşit. Vom rămâne din punct de vedere militar în Gaza atâta timp cât această ameninţare continuă. Dacă ajungem să existe o forţă care se angajează să nu atace Israelul, atunci Israelul se va retrage. Nu va fi uşor, pentru că nimeni din lume nu este dispus să se lupte cu Hamas. Aşa că nimeni nu se va lupta cu Hamas pentru noi. Noi trebuie să facem asta şi, dacă Hamas refuză, trebuie să fim acolo şi să ne luptăm cu ei.

AGERPRES: În ceea ce priveşte Gaza, există relatări legate de civilii palestinieni care sunt victime ale conflictului. Cum evaluaţi asta? Pentru că există un antagonism între statutul de victimă al israelienilor, respectiv palestinienilor.

Reuven Azar: În primul rând, orice pierdere de viaţă omenească civilă este o tragedie, o tragedie care ar fi putut fi uşor evitată dacă Hamas nu ar fi atacat Israelul. Oamenii trebuie să înţeleagă că aceşti terorişti vor să încalce complet toate regulile lumii civilizate pentru a ieşi victorioşi. Au folosit spitale pentru a ataca Israelul, ambulanţe pentru a transporta terorişti, şcoli - ca sedii ale lor. Organizaţia Naţiunilor Unite este considerată neutră şi şi-au stabilit sediul pentru informaţii militare sub clădirea UNRWA din Gaza. Deci trebuie să înţelegem cu ce avem de-a face. Israelul va continua să respecte legea internaţională, dar, dacă Hamas foloseşte civilii ca scuturi umane încalcă toate legile, din nefericire civilii vor suferi. Nu vrem să se întâmple asta, Hamas vrea asta, pentru că îşi abuzează propriile victime pentru a crea faţada de victimă, pentru a pune presiune pe Israel să înceteze campania (militară - n.r.). Nu o să încetăm campania, pentru că, dacă ne-am opri, Hamas ne-ar ataca iar şi iar. Nu e vorba să ne eliberăm noi de Hamas. Palestinienii trebuie să se elibereze de Hamas dacă vor să aibă un viitor, pentru că viitorul lor este complet deturnat de terorişti extremişti care vor să schimbe cursul Orientului Mijlociu. Nu e vorba doar de chestiunea palestiniană. Este o axă a răului, susţinută de Iran, care încearcă să aibă hegemonie în regiune, cu o agendă extremistă şi care va impune hegemonia aceasta în lumea civilizată - în Europa, în Statele Unite ale Americii. Şi vedem asta, vedem extremişti care demonstrează cu steaguri Hamas în Europa, în SUA. E clar care este scopul. Israelul opreşte acest val de extremism să invadeze lumea civilizată. Aşa că în loc să fie privirile aţintite asupra Israelului, care face o treabă extraordinară atunci când vorbim de raportul dintre victimele terorişti şi victimele civile, ar trebui pusă presiune asupra extremiştilor.

AGERPRES: Pe de altă parte există mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională împotriva premierului Netanyahu pentru crime de război, valabil în majoritatea ţărilor europene.

Reuven Azar: În primul rând procurorul CPI a cerut un mandat de arestare şi trebuie să vedem dacă judecătorii îl vor încuviinţa sau nu. Noi credem că e absurd. Pentru că, dacă legi Israelul de mâini, Israelul care acţionează în normele legii internaţionale, cum se va apăra lumea de terorişti? Israelul are sute de avocaţi care lucrează în interiorul IDF (armata israeliană - n.r.), care aprobă fiecare ţintă din Gaza. Acţionăm fix potrivit legii internaţionale, iar problema este că de multe ori instituţii internaţionale, jurnalişti şi judecători ai CPI se bazează pe informaţii false şi părtinitoare care au fost trimise sau publicate. Sunteţi martorii unor eforturi enorme ale Al Jazeera, TRT şi ale altor redacţii părtinitoare care ilustrează distorsionat situaţia. Deci când este un context în care CPI sau Curtea Internaţională de Justiţie, create pentru a apăra lumea civilizată, vor fi dărâmate de această agendă politică, atunci aceste instituţii vor fi distruse pentru toată lumea. Israelul nu va fi singura victimă, miza este libertatea noastră, abilitatea de a ne apăra de terorişti. Iar dacă Israelul este pus să îndeplinească un standard imposibil, va avea repercusiuni asupra tuturor.

AGERPRES: Deci spuneţi că nu există crime de război în Gaza...

Reuven Azar: Sigur că nu. Criminalii de război sunt cei din Hamas. Comit duble crime de război: se ascund în spatele civililor, atacă din zone civile şi încalcă toate legile existente din ultimele sute de ani, pentru victorie. Deci ne atacă sistemul imunitar, trebuie să înţelegem asta. Toate lucrurile în care credem - libertatea de exprimare, liberalismul, societatea civilă, instituţiile, toate acestea, legile care se aplică în situaţii de conflict, toate acestea sunt atacate de Hamas şi de Iran. Deci astfel vor să înfrângă nu doar Israelul, ci şi lumea civilizată.

AGERPRES: Vorbeaţi despre media părtinitoare. De ce nu sunt jurnalişti străini în Gaza?

Reuven Azar: În primul rând, nu este corect. Există.

AGERPRES: Există, dar sunt oameni care locuiesc acolo. Nu sunt corespondenţi străini.

Reuven Azar: Mă refer la faptul că Israelul a permis unor jurnalişti străini să intre, încorporaţi în armata israeliană. Vă imaginaţi situaţia asta, de exemplu, în conflictul din Irak? Să aveţi jurnalişti occidentali în mijlocul ISIS? Ce li s-ar fi întâmplat lor şi ce li s-ar fi întâmplat soldaţilor americani care luptau împotriva ISIS? Nu este deloc rezonabil din punct de vedere umanitar să fie jurnalişti străini abuzaţi de Hamas, să fie scuturi umane. Este greu de înţeles. Când cineva atacă esenţa ta, toate lucrurile în care crezi, când abuzează de aceste valori, este greu să vezi clar situaţia. Dar asta este situaţia. Cei care sunt târâţi în ideologia Hamas sunt la rândul lor abuzaţi şi trebuie să fim foarte atenţi. Pentru că, până la urmă, dacă Israelul nu va fi lăsat să se apere, nimeni nu va putea să se apere în viitor şi ei vor folosi aceleaşi metode de acum împotriva altora.

AGERPRES: Aţi organizat o recepţie de rămas-bun, la Palatul Parlamentului. Atunci aţi vorbit despre modul discret în care România a ajutat Israelul în privinţa eliberării unor ostatici din Gaza. Nu puteţi spune lucrurilor pe nume, dar, diplomat fiind, puteţi da mai multe detalii despre această colaborare cu România?

Reuven Azar: Am spus că am colaborat excelent cu Guvernul român în ceea ce priveşte eforturile de eliberare a ostaticilor. Nu m-am referit la ostatici anume. Vorbim de un efort general, care abordează mai multe aspecte - fie că e vorba de schimburi de informaţii, evacuarea de persoane din zone periculoase - cetăţeni români sau israelieni -, dialog diplomatic cu părţile implicate. La final, vorbim de un efort colectiv. România susţine rezoluţia Consiliului de Securitate ONU care a fost adoptată în acest sens şi face parte din efortul internaţional de a aduce pacea în regiune. Apreciem acest lucru şi vom continua cooperarea pentru a elibera toţi ostaticii, pentru că trebuie să continuăm până când toţi ostaticii vor fi eliberaţi.

AGERPRES: Cum văd cetăţenii situaţia ostaticilor? A trecut aproape un an de la atacurile Hamas.

Reuven Azar: Au trecut 300 de zile şi toţi israelienii vor ca ostaticii să fie eliberaţi.

AGERPRES: Mai există speranţă?

Reuven Azar: Sigur că mai există speranţă. Ştim că există speranţă, pentru că atunci când am făcut presiuni militare, acestea au dus la eliberarea de ostatici. De asemenea, am avut incursiuni militare de eliberare a ostaticilor, nu toţi ostaticii, dar 27 dintre ei. Deci sigur că există speranţă şi efort continuu. Opinia publică pune presiune pe Guvern, pe de o parte, pentru a ajunge la un acord cât de curând, pe de altă parte majoritatea israelienilor vor ca Guvernul să îşi atingă scopul de a eradica forţa militară a Hamas şi nimeni nu vrea să cedăm cerinţelor Hamas. Deci trebuie să facem să fie un echilibru între aceste lucruri, este o dilemă cu care trebuie să ne confruntăm şi de care Hamas este responsabilă, dar este o provocare căreia trebuie să îi facem faţă.

AGERPRES: Există speranţă, dar există şi furie printre cetăţeni?

Reuven Azar: Sigur că există furie. Este furie pentru că am eşuat pe 7 octombrie atât pe partea de intelligence, cât şi pe partea operaţională, deoarece contractul fundamental dintre civili şi forţele de apărare ale Guvernului a fost încălcat de acest îngrozitor masacru al civililor, cu violuri, mutilări, incendieri, iar oamenii sunt furioşi şi vor ca vinovaţii să fie traşi la răspundere. Acum ne concentrăm pe efortul de război şi trebuie să rezolvăm situaţia, dar, odată încheiat războiul, va exista şi momentul investigaţiilor şi consecinţelor pentru cei responsabili. Orice societate democratică trebuie să poată trage la răspundere orice responsabil. Israelul a făcut asta şi va continua să facă asta.

AGERPRES: Conflictul din Gaza a influenţat modul în care Israelul se raportează la Cisiordania?

Reuven Azar: Sigur. A existat o îngrijorare că ceea ce s-a întâmplat pe 7 octombrie s-ar putea repeta în Cisiordania. Asta în primul rând. În al doilea rând, cei care trăiesc în Cisiordania, Autoritatea Palestiniană, au început să susţină atacurile Hamas împotriva Israelului, iar din nefericire, potrivit sondajelor, Hamas este foarte populară. Iar asta ne face să ne întrebăm ce perspectivă avem pentru pace în contextul în care palestinienii au intenţii de genocid către Israel. În trecut am avut propuneri de pace, propuneri pentru un stat palestinian, dar mă îndoiesc profund că în această situaţie am fi dispuşi, Israel ar fi dispus să se retragă din oraşele palestiniene şi să rişte să fie un atac din nou. Am trecut o rezoluţie prin Parlament, votată de 80 de membri, împotriva unui stat palestinian. Cel puţin în acest moment, pentru că nu vrem un stat palestinian controlat de Hamas.

AGERPRES: Deci în acest moment nu există susţinerea pentru un stat palestinian? Pentru că există voci în media care susţin că un stat palestinian ar uşura situaţia.

Reuven Azar: M-ar bucura o variantă rezonabilă, în care palestinienii se pot guverna fără a fi o ameninţare pentru Israel. Din nefericire, nu este cazul acum. Avem nevoie de un efort internaţional pentru a de-radicaliza Autoritatea Palestiniană, pentru a de-radicaliza populaţia palestiniană şi, dacă aceste lucruri nu se întâmplă, nu văd cum poate exista soluţia celor două state. Trebuie să fim realişti. Dacă forţele extremiste din Orientul Mijlociu nu sunt înfrânte, nu sunt interesate de soluţia celor două state. Le interesează să distrugă Israelul, în parcursul distrugerii SUA şi civilizaţiei occidentale. Asta vor. Deci trebuie să fim realişti, nu putem să visăm la o situaţie imposibilă. Israelul va continua să fie realist, vom căuta o cale realizabilă către pace, cu condiţia să avem un partener de dialog care nu vrea să ne distrugă. Ne-am asumat riscuri în trecut. Acum 30 de ani am permis ca 45.000 de militanţi ai Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei să creeze Autoritatea Palestiniană în Fâşia Gaza şi în Cisiordania. În 2005 ne-am retras cu totul din Fâşia Gaza, le-am dat o şansă palestinienilor să se autoguverneze. (Statul palestinian - n.r.) nu va exista dacă problema forţelor extremiste din Orientul Mijlociu nu va fi rezolvată.

AGERPRES: Tensiunile cu Libanul, războiul din Gaza m-au făcut să mă gândesc la istoria Israelului din anii '60, din anii '70. Ce au învăţat diplomaţii israelieni din acele conflicte, cum este acest conflict diferit şi mai există o cale către pace? E uşor să vorbeşti despre pace dintr-un Occident unde nu e război. Mai există o şansă de pace?

Reuven Azar: Vă amintiţi de începutul procesului de pace de la jumătatea anilor '70, cu Egipt. Liderul lumii arabe de atunci, Anwar Sadat, a luat o decizie curajoasă de a face pace cu Israel, decizie susţinută de SUA. Chiar dacă URSS nu a susţinut decizia, a fost una de succes, deoarece statul cel mai puternic din Orientul Mijlociu de atunci şi-a asumat decizia de a face pace. În acest moment, în Orientul Mijlociu avem un regim islamic extremist, anume Iran, care, după Primăvara Arabă din 2010, a creat un monstru cu tentacule în fiecare ţară din regiune - Liban, Siria, Irak, Yemen. Terorizează ţările arabe sunite şi înmulţesc armele de distrugere în masă şi nu au nici cel mai mic interes în a aduce pacea în regiune. Deci când ai o asemenea situaţie, cu Iranul care are hegemonia, cine va face pace?

AGERPRES: La începutul mandatului dumneavoastră în România am vorbit despre Acordurile Abraham. Mai sunt în vigoare?

Reuven Azar: Da. De fapt, nu ştiu dacă aţi observat, dar niciuna din ţările care au semnat Acordurile Abraham nu s-a retras. Dimpotrivă, acum două - trei luni, când iranienii au lansat 200 de rachete şi drone către Israel, a existat o operaţiune comună israeliană, americană, britanică, franceză, iordaniană, saudită a forţelor aeriene pentru a opri atacurile acelea. Aşa că, cu cât Iranul devine mai puternic în regiune, proliferează mai multe arme, aduce mai multe ameninţări, există un interes mai mare ca Israelul şi unele ţări arabe sunite să coopereze pentru a înfrunta acea ameninţare şi sperăm că şi în Occident oamenii vor înfrunta această ameninţare, pentru că, dacă Occidentul va continua să izoleze Iranul şi să facă apel doar la dialog, asta nu creează niciun fel de presiune, iar conflictul se va extinde. Vedem asta foarte clar în modul în care Iranul susţine Rusia în agresiunea acestei ţări faţă de Ucraina. Noi am spus asta de ani de zile - că rachetele şi dronele iraniene ameninţă Europa. Nimeni nu ne-a crezut, au zis că e doar ceva din Orientul Mijlociu. Acum aceste drone sunt lansate în Europa. Americanii şi britanicii au luat câteva măsuri, spre exemplu în Yemen, dar reacţia trebuie să fie mai puternică, dacă vrem să aibă efect. Extremiştii nu vor fi descurajaţi cu cuvinte. Trebuie acţiuni - militare, diplomatice. Săptămâna trecută, Germania a pus în atenţia UE draftul unei rezoluţii care să desemneze Gărzile Revoluţionare din Iran ca organizaţie teroristă. Europa trebuie să fie unită, deoarece acestea sunt responsabile pentru terorism în lumea întreagă, pentru proliferarea armelor letale. Atacă Europa. Trebuie să dăm dovadă de hotărâre diplomatic, militar şi trebuie să fim prudenţi când este vorba de libertăţile noastre. Cum v-am spus, exact cum Hamas profită de normele noastre, alţii fac acelaşi lucru în Europa, în sensul canalelor care incită la extremism. Europa a luat măsuri împotriva canalelor media ruse. De ce nu ar face acelaşi lucru pentru blocarea conţinuturilor de aceeaşi natură din Orientul Mijlociu? Este o ameninţare iminentă. Îi vedem pe aceşti extremişti pe străzile din Paris, din Berlin, din Londra, peste tot.

AGERPRES: În timpul mandatului dumneavoastră a existat un acord Israel - AUR, care a fost destul de controversat. Mai este în vigoare? Pentru că la momentul respectiv spuneaţi că aveţi încredere în promisiunile AUR.

Reuven Azar: Am fost foarte fermi privind patru principii legate de combaterea antisemitismului: orice partid politic care vrea să aibă un dialog cu noi trebuie să se angajeze să îşi asume responsabilitatea în privinţa Holocaustului din România, să condamne antisemitismul şi să adopte definiţia IHRA a antisemitismului, să interzică elogiul criminalilor de război şi să se angajeze în educarea privind Holocaustul a tinerelor generaţii. Acest partid s-a angajat. De atunci am monitorizat situaţia. Nu le-am oferit un cec în alb. Nu am văzut incidente grave legate de încălcarea acestui angajament, aşa că eu cred că este o politică pe care o aplicăm în Europa în mod consecvent şi nu avem excepţii de la ea.

AGERPRES: Privind relaţia economică bilaterală, vorbim de cooperarea din domeniul militar. La începutul mandatului dumneavoastră vă întrebam despre posibilitatea contractelor în formatul G2G ("Guvern la Guvern") în ceea ce priveşte achiziţii militare. Care este situaţia?

Reuven Azar: Ţine de Guvernul român să decidă ce model vrea să folosească pentru a procura lucrurile de care are nevoie România. Până acum nu am văzut o formulă G2G, dar am văzut o serie de licitaţii ale Armatei Române în care companii israeliene şi-au prezentat oferta, cu speranţa de a câştiga o parte din ele. Avem propuneri bune, suntem o concurenţă redutabilă şi avem avantajul pe care nicio altă ţară nu îl are. Nu doar că echipamentele noastre şi-au dovedit calităţile în situaţie de conflict, dar suntem pregătiţi pentru o producţie în colaborare, aici, în România.

AGERPRES: Anume să investiţi în industria naţională...

Reuven Azar: Să investim aici, în România. Aceasta este o valoare adăugată pe care nicio altă ţară nu o aduce. Aşa că, de exemplu, dacă vom câştiga licitaţia pentru sisteme antirachetă de rază mică şi medie, le vom face în România. Nimeni nu are oferta asta. Dacă vom câştiga licitaţia pentru sateliţi, îi vom construi, cel puţin parţial, aici. Nimeni nu propune asta. Este o propunere pentru viitor, deoarece România are potenţialul uman de a revitaliza industriile. Aveţi ingineri extraordinari. Şi nu doar pentru interesul propriu, ci să deveniţi un hub regional. Companiile israeliene au interesul să deschidă aici fabrici nu doar pentru a face cuiva o favoare. Vorbim de un interes comun. Dacă avem fabrici în comun cu România, în această ţară, vom putea vinde către ţări NATO, după încheierea programului aliat de consolidare a capabilităţilor. În prezent suntem un partener foarte important pentru Europa în ceea ce priveşte furnizarea de sisteme de apărare. Chiar şi ţările care ne critică continuă să cumpere de la noi. Dar vrem să fim parteneri de cursă lungă, iar acesta este un mod excelent de a crea acest parteneriat pentru viitor. Las acest proiect la plecarea mea. Am avut, în ultimul an, vizite ale unor reprezentanţi foarte importanţi din industria militară israeliană - IAI, Rafael... S-au întâlnit cu ministrul Apărării, cu oficiali ai Guvernului. Vom face tot posibilul să creăm parteneriatele potrivite pentru interesele ambelor părţi.

AGERPRES: Încă un domeniu de cooperare este cel al agriculturii. În acest domeniu cum stau lucrurile?

Reuven Azar: Toate firmele mari din Israel continuă să activeze aici. Au făcut multe proiecte în ceea ce priveşte irigaţiile, în ceea ce priveşte tehnologia legată de recoltare. În România există multe ferme mari sau mijlocii care cumpără aceste tehnologii, deci s-au dezvoltat la scară mondială. Companii multinaţionale le-au achiziţionat, (...) este o afacere israeliană, dar vorbim de un efort internaţional. Pe lângă asta, am început un proiect-pilot foarte interesant cu primarul Buzăului, Constantin Toma, irigaţii cu apă purificată. Este într-un stadiu incipient. În multe locuri secetoase din Europa trebuie gestionată situaţia, deoarece sursele de apă curată vor deveni tot mai puţine, iar finanţarea pentru proiecte cu apă curată va scădea şi ea. În Israel irigăm 70% din recolte cu apă purificată. Este vorba de apă din canalizare, care a fost purificată. Este o tehnologie care permite (folosirea - n.r.) în oraşele mari a unor cantităţi uriaşe de apă de canal pe care o purifici, pentru că, de exemplu, nu vrei să contaminezi râurile. Deci este vorba de cum purifici apa şi pentru ce tip de recoltă. Există diverse grade de purificare, potrivite pentru diverse culturi, cum ar fi, de exemplu, cele care nu sunt pentru consum uman, precum bumbacul. Aici nu trebuie să purifici foarte mult. Apoi vine horticultura, apoi legumele, precum roşiile sau castraveţii şi aici trebuie purificată apa la nivel maxim. În Israel avem în acest sens un set de reguli realizate inclusiv prin Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, care colaborează cu fermierii pentru implementare. Acest proiect, cred eu, în 10 - 20 de ani, va deveni relevant pentru sudul Europei. Uniunea Europeană este interesată să finanţeze acest proiect. Anul trecut am găzduit o delegaţie interministerială de 18 persoane din diverse ministere din România care au văzut cum funcţionează lucrurile în Israel. Deşi proiectul începe acum, vom vedea rezultatul în anii care vin.

AGERPRES: La începutul mandatului aţi avut o listă de proiecte? Care au fost cele care nu au fost realizate?

Reuven Azar: Am început câteva proiecte, unul este în domeniul high tech. Am văzut că în România este această dorinţă ca start-up-urile să devină companii unicorn. În Israel am avut succes în acest domeniu şi am adus aici o companie care ştie cum să facă acest lucru, a făcut parteneriat cu Raiffeisen Bank şi cu Camera de Comerţ Americană. Speram să lansăm proiectul în Israel în iulie, dar, din nefericire, din cauza războiului, nu am putut, aşa că lansarea va fi spre finalul anului, iar prima sesiune va fi în Milano, după ce plec. Dar este rezultatul muncii noastre comune. Există eforturi legate de turism. Am convins agenţii de turism să invite colegi din Israel. Sper că aceştia vor veni în octombrie, după ce plec, şi sper că vor fi semnate contracte pentru pachete de oferte destinate israelienilor care vor să viziteze România. Din nou, este ceva care se va întâmpla după plecarea mea. Sunt multe lucruri. Am făcut eforturi legat de un proiect dedicat istoriei - credem că tinerele generaţii care au strămoşi originari de aici se vor reconecta cu România. Mulţi sunt curioşi să vadă de unde au venit străbunicii lor. Nu e vorba doar de tineri din Israel. Este şi cazul evreilor din Statele Unite ale Americii. Colaborăm cu Universitatea din Bucureşti şi cu Federaţia Evreilor pentru un proiect. De altfel, anul acesta am început implementarea platformei dedicate lui. Sunt multe lucruri.

AGERPRES: Şi Muzeul Memoriei Holocaustului? Este un proiect care s-a întins pe o perioadă lungă de timp, i-a fost desemnat un spaţiu, dar au fost făcute lucruri concrete?

Reuven Azar: Da, banii au fost alocaţi, după cum ştiţi, responsabil este Institutul "Elie Wiesel". Am reuşit, în timpul mandatului meu, să facem să se mişte lucrurile, pentru că exista un soi de tensiune între cei care au făcut proiectul muzeului şi primărie. Aceasta din urmă are o politică foarte clară în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu. Deci erau reticenţi în a aproba proiectul companiei care a câştigat licitaţia în acest sens. Datorită eforturilor comune cu alţi ambasadori şi cu oficiali din cabinetul premierului, primăria, Institutul "Elie Wiesel" şi compania care a realizat proiectul au ajuns la un compromis. Aşa că Institutul "Elie Wiesel" reface proiectul şi acesta va fi transmis primăriei, sper, în săptămânile ce urmează şi apoi primăria va da avizul pentru construcţie. Banii alocaţi în acest sens trebuie cheltuiţi până la finalul anului 2026, aşa că sperăm că lucrurile vor merge bine şi că vom avea un muzeu care va fi valoros pentru România. Pentru prima dată românii vor avea ocazia să vadă uriaşul patrimoniu de sute de ani, pe care comunitatea evreiască a lăsat-o aici şi va fi şi o ocazie a educării legate de ororile Holocaustului şi despre cum să fie evitată repetarea istoriei.

AGERPRES: La recepţia de rămas-bun spuneaţi că nu voiaţi să părăsiţi România şi că soţia v-a spus "Atunci nu pleca". Ce v-ar fi făcut să rămâneţi?

Reuven Azar: E o întrebare bună. Asta este soarta diplomaţilor. Mereu cauţi viitoarea oportunitate şi nimic nu este permanent. Sunt misiuni temporare. Aici, din păcate, am stat doar doi ani, pentru că am avut această ocazie, dar ne-a plăcut tot din România - natura, oamenii, cultura. Am vizitat atât de multe locuri, de la Delta Dunării la Bucovina, la Maramureş, la Porţile-de-Fier, Timişoara, Transilvania, Munţii Făgăraş. Este foarte frumoasă şi ne-am bucurat de experienţele pe care le-am avut. Au fost incredibil de multe schimburi culturale, zeci şi zeci. Nu doar evenimentele de la ambasadă, ci şi cele organizate pur şi simplu de oameni, fie că vorbim de participarea israeliană la Festivalul de Teatru de la Sibiu sau la TIFF sau la Festivalul "Enescu", festivaluri de jazz, de muzică electronică, faptul că edituri româneşti au publicat cărţi ale unor autori israelieni. Este minunat, arată profunzimea şi bogăţia acestei relaţii unice între Israel şi România şi a fost o adevărată plăcere pentru mine să fiu aici.

AGERPRES: Înţelegeţi română. Aţi învăţat limba română.

Reuven Azar: Am învăţat româneşte cu un an înainte de a veni în România şi a fost foarte important pentru mine să înţeleg, pentru că limba română este uşa pentru cultură şi civilizaţie. A fost foarte important pentru mine. Din această cauză am învăţat.

AGERPRES: Ce a fost cel mai greu?

Reuven Azar: (râde - n.r.) A fost greu pentru că limba română este o limbă latină, dar are influenţă otomană şi rusă. Eu vorbesc spaniolă.

AGERPRES: Deci a fost uşor.

Reuven Azar: A fost mai uşor. Partea latină a fost mai uşoară.

AGERPRES: Ce o să vă lipsească din România?

Reuven Azar: Iubesc opera. Opera Română este minunată. Mi-a plăcut să merg la operă, să interacţionez cu directorul, Daniel Jinga. Mie şi soţiei cu siguranţă ne va lipsi Opera Română.

AGERPRES: Care a fost spectacolul dumneavoastră favorit?

Reuven Azar: Cred că am văzut vreo 15. "Nunta lui Figaro". Mi-a plăcut mult. Interpretarea la Opera Română este foarte clasică. În Israel, de obicei spectacolele sunt post-moderne, iar eu nu mă dau în vânt după asta. Aici aveţi o clădire frumoasă, neoclasică, stil belle epoque, cu personal extraordinar, cu interpretări extraordinare, iar nouă ne plac aceste lucruri foarte mult. AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)


*** Interviul a fost realizat marţi, 30 iulie, la ora 15,00.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO