Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Ungariei, Németh Zsolt, a declarat, miercuri, în prima zi a lucrărilor Universităţii de Vară "Tusvanyos", de la Băile Tuşnad, că atunci când oficialii de la Budapesta vorbesc despre pace în Ucraina, nu se referă la o capitulare, fiind de părere că viitorul democratic european al acestei ţări este posibil doar dacă se ajunge la armistiţiu în cel mai scurt timp.

În cadrul primei dezbateri din cadrul lucrărilor Universităţii, cu tema "Război şi pace - În pragul unei noi ere în politica externă şi de securitate", Németh Zsolt s-a referit la "politica de pace dusă de Ungaria", care este "împrejmuită" de acuzaţia de aservire faţă de Rusia.

"Această politică de pace este împrejmuită de acuzaţia de a fi slujnici ai ruşilor (...), care înconjoară dezideratul nostru de pace şi înconjoară şi politica de pace. Atunci când noi vorbim despre pace, nu vrem să capituleze Ucraina, ci dimpotrivă. Noi credem că timpul nu este în favoarea ucrainenilor, că pentru ucraineni viitorul european, democratic şi suveran este posibil doar dacă în timpul cel mai scurt posibil se ajunge la armistiţiu şi se poate lansa ca nu generalii, ci diplomaţii să influenţeze procesele. Dar aici trebuie să subliniem, să evidenţiem, că suntem şi pentru integritatea şi suveranitatea Ucrainei (...), chiar şi dacă modul în care acesta se poate întâmpla nu este sarcina noastră, depinde de Ucraina şi ucrainenii trebuie să ia decizii în ceea ce priveşte acest subiect", a declarat Németh Zsolt, potrivit traducerii oficiale.

Ulterior, răspunzând unei întrebări adresate din public, oficialul ungar a opinat că pacea nu se va face de la sine şi s-a referit la scrisoarea pe care premierul ungar Viktor Orban i-a trimis-o preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, după vizitele efectuate în mai multe ţări, inclusiv Rusia şi China, aşa-zisul "turneu de pace", în care acesta menţionează că China, Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au un rol important în rezolvarea acestui conflict.

El a mai spus că rezultatul alegerilor din SUA va avea "un impact uriaş" asupra a ceea ce se va întâmpla în viitor, fiind de părere că dacă Donald Trump ar fi fost preşedinte în continuare, Rusia nu ar fi atacat Ucraina.

"Eu tind să cred că dacă Trump ar fi rămas preşedinte, atunci Rusia n-ar fi atacat Ucraina. Eu dau crezare acestei idei, nu ştiu dacă, într-adevăr, aşa stau lucrurile sau nu, dar eu cred într-o oarecare măsură în acest lucru şi eu sper că după alegerile din noiembrie (...) Statele Unite ale Americii vor avea din nou acea putere şi acea forţă care să aducă stabilitate şi pace în lume", a spus Németh Zsolt.

În intervenţiile sale, oficialul de la Budapesta a făcut referire şi la atentatul produs asupra lui Donald Trump şi la cel asupra premierului slovac, Robert Fico, despre care a spus că reprezintă o dramă şi a pledat pentru gândire critică, afirmând că aceasta "este o trăsătură' a Tusvanyos-ului", fără de care "nu poate exista politică normală, democraţie normală".

Németh Zsolt a vorbit şi despre războiul din Orientul Apropiat, precizând că frontul de sud nu este independent de frontul de est, dar s-a referit şi la "bipolaritatea chinezo-americană".

La rândul său, liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a analizat situaţia din Ucraina şi din Orientul Mijlociu şi a vorbit şi despre China şi Orientul Îndepărtat, fiind de părere că de relaţia dintre China şi SUA va depinde dacă va izbucni un conflict armat global.

"Eu nu cred (...) că războiul ruso-ucrainean este faza premergătoare a unui conflict global armat. Eu cred că această situaţie tensionată dintre China şi SUA va putea sau nu să ducă la izbucnirea celui de-al treilea război mondial. Pentru că există aceşti factori structurali: economie, politică şi această teamă că acest stat nedemocratic, China, va acapara puterea globală. Aceşti trei factori vor putea, până la urmă, contribui într-o măsură mai mică sau mai mare la izbucnirea celui de-al treilea război mondial. (...) Eu cred că de acest conflict, de această situaţie tensionată dintre China şi America va depinde soarta lumii şi cea mai mare întrebare este dacă cineva va putea eficient să gestioneze această situaţie tensionată şi creeze, în sfârşit, o atmosferă de încredere între cele două superputeri, China şi America. Şi un alt lucru, o altă concluzie foarte importantă este că Europa trebuie să fie mult mai mult concentrată pe capabilităţile proprii de apărare din punct de vedere militar", a declarat Csoma Botond, potrivit traducerii oficiale.

La dezbatere a participat şi Mesterházy Attila, preşedintele Partidului "Socialişti şi Democraţi" din Ungaria, care a criticat dur politica dusă de premierul Viktor Orban şi Guvernul pe care-l conduce, precizând că acesta încearcă să ancoreze Ungaria de partea unui sistem de aliaţi de care nu a aparţinut niciodată.

"În 2024, ce văd eu este că Ungaria aproape că nu are prieteni şi aliaţi în UE şi nici în NATO, că stă într-o facţiune de extremă dreaptă (grupul politic 'Patrioţi pentru Europa', din Parlamentul European, din care face parte şi FIDESZ, partidul aflat la guvernare în Ungaria - n,red,) şi că nu are nicio influenţă această facţiune, dacă vrem să o comparăm cu Partidul Popular European. (...) Eu cred că eficienţa şi posibilităţile politicii ungare în ceea ce priveşte reprezentarea intereselor maghiare a scăzut semnificativ în ultimii 14 ani şi eu consider că aceasta este o adevărată tragedie, pentru că interesul Ungariei şi al fiecărui maghiar este ca Ungaria să aibă un Guvern care să poată reprezenta eficient interesele noastre", a spus Mesterházy Attila.

Acesta este unul dintre puţinii invitaţi care critică Guvernul condus de Viktor Orban, în condiţiile în care majoritatea celor prezenţi la Universitatea de Vară sunt miniştri, secretari de stat sau europarlamentari FIDESZ.

De altfel, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Parlamentului de la Budapesta, Németh Zsolt, a vorbit de mai multe ori despre noul grup politic "Patrioţi pentru Europa" şi a respins acuzaţiile că Ungaria caută aliaţi de extremă dreapta, precizând că trebuie să caute mulţi aliaţi şi să-i identifice pe cei care sunt cei mai potriviţi

Prezent la dezbatere, Mihai-Răzvan Ungureanu, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe şi, de asemenea, fost prim-ministru şi ministru de Externe, a subliniat faptul că cele două conflagraţii mondiale au apărut din senin, nu pe fondul unor unor conflicte armate existente în plan local sau regional, fiind de părere că războiul din Ucraina va fi unul de durată.

La deschiderea lucrărilor Universităţii de Vară Tusvanyos a participat şi Potápi Árpád János, secretar de stat pentru politica naţională de pe lângă Cancelaria premierului Ungariei, care a spus că evenimentul de la Băile Tuşnad este unul de mare anvergură pentru toată maghiarimea, "un centru de gravitaţie", făcând comparaţia cu faptul că Ungaria a preluat preşedinţia Uniunii Europene şi că a devenit "cel puţin pentru şase luni centrul Europei".

De asemenea, în deschiderea manifestării, primarul din Băile Tuşnad, Butyka Zsolt, a mulţumit Guvernului Ungariei pentru donarea unei maşini de vidanjare, de care staţiunea avea nevoie şi care a şi fost prezentată participanţilor.

Aproximativ o mie de invitaţi participă la cele 500 de programe ale Universităţii de Vară "Tusvanyos", de la Băile Tuşnad, premierul Ungariei, Viktor Orban, urmând să îşi susţină obişnuitul discurs în cursul zilei de sâmbătă.

Mottoul din acest an al evenimentului ajuns la cea de-a 33-a ediţie este "Pe drumul drept", organizatorii precizând că este şi ''un mesaj de întărire'' pentru comunitatea maghiară din Transilvania. AGERPRES/ (AS, autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)