Un soi de migdale de pământ aclimatizat la Banca de Resurse Genetice şi Vegetale (BRGV) din Buzău a fost cultivat sub forma unor eşantioane în Parcul Crâng, rămăşiţă a Codrilor Vlăsiei, scopul cercetătorilor fiind acela de a determina dacă planta se poate păstra în mediul natural, ţinând cont de capacitatea de producţie şi de regenerare a solurilor degradate.

Cyperus esculentus este numele unei plante recent aclimatizată la BRGV, cunoscută sub denumirea populară de migdale de pământ. Nu se înrudesc cu migdalele cunoscute, dar pot fi asemuite alunelor de pământ.

"Vorbim de o specie nouă aclimatizată la BRGV, o plantă care poate fi cultivată cu succes anuală sau perenă. Nu s-au depistat boli sau dăunători care să afecteze cultura, poate fi cultivată în sistem ecologic. Migdalele de pământ se consumă şi sunt asemănătoare alunelor de pământ, cu precizarea că sunt mult mai dulci şi mai gustoase. Se spală şi pot fi cosumate ca atare sau în diverse preparate. Soiul se cultivă primăvara devreme, iar recoltarea are loc în toamnă. Se înmulţeşte prin cale vegetativă, cu aceste fructe de sol şi nu produce seminţe", a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Potrivit cercetătorilor, migdalele de pământ pot oferi o producţie de peste 22 de tone la hectar în funcţie de tipul de sol şi tehnologia aplicată şi rezistă la temperaturi extreme, dar şi mai scăzute, spre deosebire de alunele de pământ.

Foto: (c) Florin Zafiu / AGERPRES

"Are un potenţial mare de producţie, putem ajunge de la 15 la 22 de tone de fructe la hectar, în funcţie de tehnologia de cultură aplicată. Este o plantă nouă pentru România şi bine ar fi să le cultivăm pe terenuri uşoare pentru a le scoate mai facil din sol. Am încercat să facem culturi comparative între alunele de pământ şi migdalele de pământ. Alunele au nevoie de temperaturi mai ridicate, pot fi cultivate cu succes în sud, în Oltenia, însă aici terenul este ceva mai greu şi producţia este mai mică, pe câtă vreme migdalele au o producţie mai mare aici şi s-au adaptat mai bine", precizează cercetătorul.

Ţinânt cont de rezistenţa soiului şi de capacitatea sa de a ajuta la regenerarea solurilor degradate sau a terenurilor acaparate de plante invazive, mai multe eşantioane de migdale au fost plantate în Parcul Crâng din municipiul Buzău cu scopul de a urmări dacă se poate regenera în mod natural.

"Am plantat şi în parc. Am vrut să vedem dacă acestea s-ar păstra bine natural, dacă are această capacitate şi de ce nu, peste câţiva ani să devină o plantă endemică, să se regenereze natural. Cred că această plantă are capacitatea ca în timp să poată înnobila anumite terenuri degradate. Este, prin urmare, o plantă care poate fixa bine solul, dar şi o plantă comestibilă. Cred că poate fi extinsă cu succes, nu este o plantă invazivă, agresivă. Continuăm studiile, rezistă la secetă, la temperaturi extreme, dar şi la temperaturi scăzute, am observat că bruma din toamnă nu le afectează", a subliniat directorul BRGV.

BRGV Buzău este o Bancă de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale ex situ şi in situ, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională. AGERPRES/(A - autor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)