Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că şi-a fixat ca obiectiv să stabilească toate elementele unui nou plan de pace la timp astfel încât în noiembrie să poată fi organizat un nou summit asupra viziunii sale privind încheierea războiului cu Rusia, transmite Reuters.

"Am stabilit drept obiectiv ca în noiembrie să avem pregătit un plan complet", în vederea organizării unui al doilea summit, a spus preşedintele ucrainean la o conferinţă de presă la Kiev, după ce a revenit din vizită în SUA, unde a participat la summitul aniversar al NATO.

"Cred că reprezentanţi ruşi ar trebui să participe la acest al doilea summit", a adăugat Zelenski. El nu a făcut referire la încetarea ostilităţilor, ci la elaborarea "unui plan" asupra a trei teme, respectiv securitatea energetică a Ucrainei (a cărei infrastructură a fost grav avariată de bombardamentele ruseşti), libertatea navigaţiei în Marea Neagră şi schimburile de prizonieri.

Primul "summit pentru pace", desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru "formula de pace" enunţată de preşedintele Zelenski în toamna anului 2022, un document în zece puncte care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte respinse de Moscova, care a cerut Kievului să recunoască "noile realităţi de pe teren", respectiv pierderea Crimeii şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.

La solicitarea Kievului, Rusia nu a fost invitată la conferinţa care a avut loc în Elveţia, iar China a refuzat să participe, în condiţiile absenţei Rusiei. Respectiva reuniune, descrisă de Moscova drept inutilă în lipsa ei, s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că "dialogul între toate părţile" şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare. Declaraţia a fost semnată de 78 din cele 92 de state participante şi de instituţii europene, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud.

Între timp, Zelenski a anunţat pe 28 iunie că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului. "Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace", a declarat el.

Deşi Kievul a sugerat că de data aceasta Rusia ar putea fi invitată la summitul la care să fie prezentat noul plan de pace al lui Zelenski, un viceministru rus de externe a declarat joia trecută că Rusia nu va participa la o asemenea reuniune, în condiţiile în care aceasta s-ar concentra din nou exclusiv pe propunerile preşedintelui ucrainean, în timp ce alte iniţiative de pace ar fi ignorate. Totuşi, Kremlinul nu a fost la fel de categoric, afirmând că nu există niciun "conţinut precis" în ideea referitoare la un astfel de summit.

Circa 44% dintre ucraineni cred că a sosit momentul să se înceapă negocierea încheierii războiului cu Rusia, faţă de 35% care sunt împotriva acestor negocieri şi 21% care nu şi-au format o opinie pe acest subiect, potrivit unui sondaj comandat de publicaţia ucraineană ZN şi publicat luni, relatează agenţia EFE. Într-un sondaj similar din mai 2023, numai 23% dintre ucrainenii intervievaţi erau favorabili negocierilor de pace cu Rusia.

Totuşi, 51% dintre ucrainenii chestionaţi consideră că revenirea la frontierele Ucrainei din anul 1991 - care includ peninsula Crimeea şi toate celelalte teritorii ocupate de Rusia - trebuie să fie o condiţie esenţială pentru orice acord de pace cu Rusia, iar 83% resping o soluţie negociată în termenii propuşi de preşedintele rus Vladimir Putin.

Acesta din urmă a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (provinciile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător încetării focului şi reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.

Tot în noiembrie, termenul avansat de Zelenski pentru un nou summit asupra Ucrainei, se vor desfăşura alegerile prezidenţiale în SUA, context în care preşedintele ucrainean a susţinut că nu se teme de o eventuală revenire la Casa Albă a republicanului Donald Trump. Acesta din urmă a dat de înţeles de mai multe ori că, dacă ajunge din nou preşedinte, ar putea sista ajutorul militar american pentru Ucraina, situaţie ce ar constrânge Kievul să negocieze de pe poziţii nefavorabile cu Moscova.

"Cred că dacă Donald Trump devine preşedinte, vom lucra împreună. Nu mi-e teamă", a asigurat Zelenski. "Ţin să vă spun că majoritatea Partidului Republican susţine Ucraina şi poporul ucrainean", a argumentat Zelenski.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat).