NATO a cuantificat marţi pagubele asupra climei cauzate de invazia rusă în Ucraina la 32 de miliarde de dolari de la începutul conflictului, în februarie 2022, informează EFE.

Cu ocazia summitului organizat în perioada 9-11 iulie de Alianţa Atlantică la Washington, NATO a publicat raportul anual al secretarului său general, Jens Stoltenberg, privind schimbările climatice şi securitatea, evaluare care face parte din planul de acţiune privind schimbările climatice şi securitatea pe care liderii NATO l-au adoptat la summitul de la Bruxelles din 2021.

Mai exact, raportul examinează impactul schimbărilor climatice asupra fiecărui domeniu operaţional al NATO - maritim, terestru, aerian, spaţial şi cibernetic - precum şi asupra misiunilor şi operaţiunilor Alianţei şi asupra rezilienţei şi pregătirii civile.

Pentru prima dată, documentul include o analiză a impactului schimbărilor climatice asupra potenţialilor adversari şi concurenţi strategici ai NATO şi abordează impactul climatic al invaziei pe scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.

Raportul subliniază că, "pe lângă suferinţa umană, invazia a avut efecte devastatoare asupra climei şi mediului, cu consecinţe de amploare în toată Ucraina şi dincolo de graniţele acesteia".

Deşi estimările variază, analiştii sugerează că până la 175 de milioane de tone de echivalent de dioxid de carbon (CO2e) au fost eliberate în atmosferă în primele 24 de luni de război.

În plus, incendiile forestiere cauzate de atacurile asupra depozitelor de ţiţei, petrolierelor, rafinăriilor şi alte activităţi ostile au distrus câmpuri şi păduri, eliberând emisii suplimentare în atmosferă şi reducând capacitatea vegetaţiei de a acţiona ca un absorbant de carbon.

Raportul a adăugat că restricţiile în spaţiile aeriene ale Ucrainei şi Rusiei au crescut amprenta de carbon a sectorului aviaţiei, deoarece aeronavele civile au zburat pe rute mai lungi şi mai puţin eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil.

În total, NATO estimează pagubele climatice ale acestui război la 32 de miliarde de dolari (29,612 de miliarde de euro).

În paralel, studiul indică faptul că redresarea postconflict a Ucrainei va presupune reconstrucţia infrastructurii critice, a locuinţelor, a clădirilor publice şi a siturilor industriale din întreaga ţară şi, în regiunile cele mai devastate, a unor oraşe întregi. Iar pentru a realiza această reconstrucţie, va fi nevoie în special de producţia de beton şi ciment, care "poate provoca o cantitate substanţială de emisii suplimentare".

În această evaluare a impactului schimbărilor climatice asupra securităţii, NATO a efectuat studii în trei zone geografice în care este prezentă: Kosovo, poligonul de trageri şi antrenament Rovajarvi (Finlanda) şi sistemul comun de radar de avertizare timpurie pentru apărarea aeriană nord-americană (Norad), din Canada şi Statele Unite.

De asemenea, Alianţa Atlantică a evaluat performanţa submarinelor, elicopterelor navale şi a aeronavelor de transport militar în contextul unei clime în schimbare.

Raportul reflectă angajamentul NATO de a creşte gradul de conştientizare şi înţelegere în rândul aliaţilor faţă de impactul schimbărilor climatice asupra securităţii acestora şi va contribui la adaptarea Alianţei la acest nou mediu strategic şi operaţional, a dat asigurări organizaţia. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)