Un număr de 64 de pui de barză din localităţile Borzont şi Joseni au fost inelaţi în cadrul unui proiect al Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, care se desfăşoară pentru al doilea an consecutiv.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat pentru AGERPRES că inelarea puilor de barză s-a făcut la iniţiativa specialiştilor de la Parcul Naţional Duna-Ipoly, din Ungaria, înfrăţit cu parcul din Harghita.

Aceştia vin anual în România şi participă la diverse acţiuni în Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş şi au remarcat numărul mare de cuiburi de berze din Borzont şi Joseni, ''aşa cum în ţara lor nu au văzut'', motiv pentru care au propus iniţierea unui proiect de inelare a puilor de barză.

Hegyi Barna a explicat că, de mai mulţi ani, Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş derulează un proiect de inelare a păsărilor din aria protejată, împreună cu colegii din Ungaria, finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea-Ciuc şi MOL România, la care participă sute de copii, iar de anul trecut a fost inclusă şi activitatea de inelare a puilor de berze din cele două localităţi.

Dacă în 2023 s-au inelat 45 de pui de barză, în acest an numărul a crescut la 64, activitatea fiind organizată de Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, în colaborare cu Asociaţia Gyilkostó Adventure din Gheorgheni şi coordonată de personalul de inelare a păsărilor din cadrul Direcţiei Parcului Naţional Duna-Ipoly (Ungaria), sub supravegherea reprezentanţilor distribuitorului de energie electrică din zonă, întrucât majoritatea cuiburilor se află pe stâlpii de electricitate.

Hegyi Barna a precizat că inelele au fost puse la dispoziţie de Societatea Ornitologică Română, iar ele sunt diferite pentru fiecare ţară, putând fiind identificate cu uşurinţă şi oferind date importante despre rutele şi mişcările sezoniere de migraţie sau despre populaţia de berze albe ori factorii de supravieţuire şi mortalitate a păsărilor.

Inelarea s-a făcut în cuib, voluntarii având acces la pui cu ajutorul unei macarale, iar activitatea a durat foarte puţin şi păsările nu au avut de suferit.

"Fiecare ţară are tipul ei de inel, care se poate identifica foarte uşor cu binoclul sau cu un aparat foto mai bun. Au un număr de înmatriculare, fiecare inel are un număr distinct. Aceste inele se aplică atunci când puii au o anumită vârstă, ca să nu fie prea mari şi când ajung voluntarii la cuib să sară din cuib sau să nu fie prea mici şi să le cadă inelul de pe picior. Aceasta este perioada, de la mijlocul lui iunie până spre sfârşitul lunii, în care se pot aplica aceste inele", a explicat Hegyi Barna.

Întrucât activitatea a fost primită cu interes şi bucurie de localnici şi de elevii din zonă, în câteva cazuri, puii au fost coborâţi din cuib, iar voluntarii au explicat care este rolul acestui demers, după care exemplarele au fost repuse în siguranţă la loc.

Hegyi Barna a precizat că puii inelaţi anul trecut sunt aşteptaţi să se întoarcă începând cu 2025, iar sătenii din Joseni şi Borzunt sunt nerăbdători să îi vadă.

"Berzele care au fost inelate anul trecut, fiind tinere, stau în Africa doi-trei ani, până ajung la maturitate deplină, până capătă putere şi după aceea, după doi-trei ani, încep să apară. Deci, deja anul viitor aşteptăm să apară primele berze care au fost inelate anul trecut. Sunt juvenile încă, nu şi-au găsit pereche, dar după doi-trei ani se maturizează complet şi atunci încep să vină înapoi. Deja sătenii le aşteaptă, pentru că ei au urmărit cu interes, cei care au în faţa porţii cuiburi ştiu câţi pui sunt, câţi au căzut, dacă a fost furtună, dacă au avut probleme. Deja ei le aşteaptă, le-am dat şi adresele de e-mail ca să facă poze la inele, când apar berzele inelate, şi să ne trimită, iar noi să putem introduce în baza de date naţională şi internaţională", a spus directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.

Potrivit acestuia, au fost găsite cuiburi şi cu câte cinci pui, chiar dacă în majoritatea acestora se aflau trei pui, dar a fost observat, la fel ca şi anul trecut, şi efectul negativ al deşeurilor aruncate în natură. Astfel, un pui de barză a fost salvat în ultimul moment, după ce o sfoară i se înfăşurase pe un picior, iar un altul a fost găsit mort.

"Un lucru negativ, pe care l-am remarcat şi anul trecut, dar şi anul acesta, este că, din păcate, sforile cu care se leagă baloţii de paie sau de fân sunt, de foarte multe ori, lăsate în natură. Câteodată, berzele le aduc ca şi material pentru cuib şi sforile se înfăşoară în jurul picioarelor puilor. Anul trecut am găsit un pui cu piciorul tumefiat, sfoara era înfăşurată în jurul piciorului, dar a putut fi salvat. Anul acesta, la doi pui s-au înfăşurat nişte sfori în jurul picioarelor, unul dintre pui deja era mort, iar celălalt a fi putut salvat, am scos sfoara de pe picior, piciorul încă avea circulaţie. Berzele aduc în cuib plastice, sfori, încearcă să găsească cele mai uşoare materiale care sunt în natură, dar, săracele, ele nu ştiu că acestea nu sunt ca şi iarba sau crengile care se descompun, ci se înfăşoară în jurul puilor, pentru că ei stau acolo, în cuib şi se mişcă non stop. Facem un apel către oameni să nu mai lase deşeuri în natură, pentru că pun în pericol animalele sălbatice", a transmis Hegyi Barna.

Activitatea de inelare a puilor de barză va continua şi anul viitor, în toamnă urmând să se organizeze şi tradiţionala tabără de inelare a păsărilor din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, ajunsă la a şasea ediţie, la care participă, în fiecare an, câteva sute de copii.

Populaţia de berze din Harghita s-a dublat în ultimii 20 de ani, potrivit evaluărilor făcute de specialişti, creşterea numărului de exemplare având legătură cu faptul că în judeţ se găsesc habitate ideale de hrănire.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a declarat joi, pentru AGERPRES, că instituţia pe care o conduce efectuează, anual, recensământul populaţiei de berze, în perioada 1-15 iulie, datele de anul trecut arătând că la nivel de judeţ există aproximativ 500 de perechi de berze cuibăritoare.

"Este foarte clar că populaţia de berze este în creştere, în această zonă. Nu ştim exact motivul, ceea ce ştim cu siguranţă este că habitatul de hrănire este foarte, foarte bun. Pajiştile utilizate în regim de fâneţe, pajiştile umede de lângă localităţi joacă un rol foarte important. Şi peisajul deschis şi relativ plat de depresiune le place instinctiv berzelor, fiind o specie originară de stepă. Şi motivul de ce aici creşte şi în alte zone e stabilă (populaţia - n.r.) sau în declin putem doar să speculăm, pentru că nu avem date foarte bune despre tendinţele şi schimbările, de exemplu, ale habitatului în alte zone, sau dacă există vreo relaţie cu schimbările climatice. Dar nu cred că acesta ar fi un motiv - încălzirea, pentru că specia, oricum, este de stepă şi de zone variabile, dar inclusiv şi calde, migrează şi în Africa, după cum ştim, deci nu cred că în mod direct ar influenţa. Mai degrabă, abundenţa hranei este cea mai importantă. Şi de ce sunt fâneţele aşa de importante? Pentru că pe fâneţe se dezvoltă o faună de insecte, ortoptere, lăcuste, greieri, de talie mare, care acolo sunt adăpostite până când se coseşte o anumită parcelă. Şi cositul coincide cu cerinţa cea mai mare a puilor aflaţi în creştere şi destul de măricei, la început de iunie şi până iulie, până când zboară, având şi cea mai mare necesitate de hrană", a spus Demeter László.

Acesta a precizat că Joseni şi Borzont se numără printre localităţile cu număr mare de berze, precum şi comunele situate de-a lungul Oltului, cum ar fi Sânsimion, care, cu un număr de 70 de perechi de berze cuibăritoare, se situează pe primul loc pe ţară.

În legătură cu modul în care localnicii se raportează la aceste păsări, Demeter László a spus că, în general, sunt simpatizate, dar există şi cazuri în care oamenii sunt deranjaţi dacă berzele îşi fac cuibul pe stâlpii situaţi prea aproape de gardul sau porţile lor.

"În general, oamenii simpatizează speciile acestea migratoare, înţeleg prin ce eforturi trec, sunt aducătoare de noroc, ca şi rândunica, dar se observă şi antagonisme, în special acolo unde, prin structura localităţilor, stâlpii electrici sunt foarte aproape de case şi porţi şi atunci, acolo, berzele devin deranjante, din cauza găinaţului, în special. Fiecare poate să îşi imagineze ce înseamnă un cuib cu trei, patru sau cinci pui. Pentru asta, într-adevăr, ar fi necesare nişte soluţii. Dar, inclusiv din experienţa noastră, relocarea cuibului nu este o soluţie viabilă, pentru că berzele sunt ataşate de locul exact al cuibului şi nu de cuibul în sine, nu cuibul, ci locul cuibului este cel mai important. Au fost şi cazuri în care s-a distrus cuibul, dar l-au reconstruit. (...) Deci, cumva, nişte protecţii. (...) În cazul în care stâlpul este foarte aproape de locul unde umblă oamenii, atunci ar trebui amplasate nişte acoperişuri între cuib şi locul unde umblă oamenii", a explicat şeful ANANP Harghita.

El consideră că oamenii ar trebui ajutaţi financiar pentru realizarea acestor protecţii şi că ar trebui susţinută şi achiziţionarea suporturilor de cuib pentru berze, care se amplasează pe stâlpii de electricitate, în lipsa cărora riscul de electrocutare este mai mare. AGERPRES/(AS - autor: Gina Ştefan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: Hegyi Barna