Patru clădiri cu caracteristici şi funcţiuni diferite din Danemarca, Spania, Franţa şi România, Oradea fac obiectul unui amplu proiect european de cercetare în renovare energetică, denumit AEGIR, finanţat cu peste 10 milioane de euro prin Programul Horizon, menit să ofere, la final, modele replicabile pentru a fi promovate către industrie.

"Aceste patru clădiri din proiect, situate în climate diferite, vor constitui exemple de folosire a soluţiilor inovative de renovare şi deep retrofit - adică reabilitare din temelii a unei clădiri pentru a o aduce la starea Nearly Zero-Energy Building, dar în condiţiile în care să deranjeze cât mai puţin pe cei care locuiesc în clădire", a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al firmei orădene Termoline, Horia Ban, singura companie din România invitată în acest proiect.

Horia Ban a menţionat că, în ultimii cinci ani, Termoline a fost şi este implicată în proiecte de cercetare europene unde cercetători din cele mai prestigioase instituţii de cercetare şi universităţi se preocupă să găsească soluţii de retrofit a clădirilor pentru un consum de energie aproape zero în condiţiile unui minim deranj pentru utilizatori.

El a menţionat că, în contextul în care Europa îşi propune să atingă neutralitatea climatică până în 2050, prin decarbonizarea intensă a tuturor sectoarelor, pentru a oferi condiţii de viaţă confortabile, există peste 220 de milioane de clădiri construite înainte de 2001 (85% din fondul de clădiri), cu criterii de standarde energetice scăzute sau inexistente, care vor fi încă "în picioare" în 2050.

"Clădirile mai vechi, nerenovate, necesită mai multă energie pentru a menţine condiţiile de mediu interior, contribuind cu 40 =% din consumul de energie al UE şi la aproximativ 36% din gazele cu efect de seră. În ciuda beneficiilor pe care le reprezintă eficienţa energetică şi aprovizionarea cu energie din surse regenerabile şi a cadrului favorabil (reformarea directivei EPBD, EED, DER), valoarea medie anuală a renovării profunde a clădirilor din UE în materie de energie este foarte scăzută, de 0,2% din stocurile de clădiri existente", a precizat directorul.

În aceste condiţii, un consorţiu format din 30 de parteneri: centre de cercetare de prestigiu europene şi universităţi, printre care Institutul Fraunhofer Germania, Cambridge, companii industriale şi trei autorităţi locale au demarat, la finalul anului 2023, proiectul AEGIR, având ca lider de proiect fundaţia Tecnalia, cel mai mare centru de cercetări aplicate şi dezvoltare tehnologică din Spania.

Timp de trei ani, în cadrul unor pachete de lucru riguros definite, prin work-shopuri şi alte acţiuni, aceştia vor elabora "o soluţie de renovare modulară, scalabilă, industrializată, inteligentă, neintruzivă, rapidă şi accesibilă", care să stimuleze utilizarea tehnologiilor regenerabile implementate la nivel local, atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru nerezidenţiale.

Cele patru clădiri, alese ca proiecte-pilot, se găsesc în Danemarca, o clădire de locuinţe sociale (ţară cu legislaţie foarte strictă a construcţiilor), în Franţa, un cămin de bătrâni, în apropiere de Lyon, în zonă de munte (climat rece), în Spania, la Malgrat de Mar, o şcoală veche (în climat cald) şi în România, la Oradea, o casă rezidenţială (pentru încălzire şi răcire in climat temperat continental).

Specialistul orădean a participat recent la o întâlnire de lucru în Spania, la Malgrat de Mar, unde cei peste 50 de perticipanţi au prezentat şi analizat stadiul proiectului. Următoarea întâlnire va avea loc în România, în noiembrie, având ca temă studiul final şi elaborarea detaliilor proiectului de reabilitare la clădirea rezidenţială din Oradea.

Până acum, în proiect, s-a demarat partea de proiectare, arhitectură, au fost scanate 3D cu laserscanner clădirile pentru a fi elaborate modele BIM şi a le transmite către arhitecţii care fac parte din consorţiu. Propunerile lor se discută cu beneficiarii clădirii şi cu arhitecţii locali care trebuie să aprobe designul şi să adapteze soluţiile propuse la legislaţia ţării.

"În Spania, interesantă este transformarea prin care va trece clădirea. Dintr-o clădire veche datând din secolul trecut va arăta ca o clădire din alt mileniu. Foarte importantă este răcirea, pentru că iarna, în Spania, temperaturile în Malgrat nu coboară sub 5-7 grade Celsius. Nu se justifică în acest context pompele de căldură geotermale, ci sunt suficiente pompele de căldură aer-apă, alimentate electric din panouri fotovoltaice", a spus Horia Ban.

Clădirile vor fi echipate cu un pachet de soluţii inovative pentru ventilaţie cu recuperarea căldurii, ferestre inteligente, izolaţii fonice şi termice din materiale bio, placări cu materiale biocompozite, panouri fotovoltaice solare şi hibride, solare-termale, tehnologii de stocare electrică. Se urmăreşte, de asemenea, realizarea unei demonstraţii la scară largă, în condiţii reale, a inovaţiilor tehnologice promiţătoare deja demonstrate la nivel de laborator.

Foto: (c) Termoline

"Deranjul pentru locatari va fi minim. Sigur că dacă schimbi ferestrele nu poţi să nu-i deranjezi pe locatari. Nu înseamnă să le zugrăveşti camerele, incintele. Dar dacă schimbi ferestrele o faci la nivel minimal, în schimb tot ce înseamnă ventilaţie, partea de retrofit energetic se face prin exterior. De exemplu, ventilaţia se face prin izolaţia ce urmează a fi pusă pe exteriorul clădirii. Practic, ajungi să faci o ventilaţie forţată cu recuperare de căldură fără să intervii în interiorul clădirii. Pentru aceasta sunt responsabili specialiştii germani de la Fraunhofer Institut împreună cu Termoline", a afirmat Horia Ban.

Pentru a valida proiectul de cercetare, se vor efectua o serie de monitorizări, înainte şi după renovarea clădirii respective, timp de un an, privind consumul de energie. Nu în cele din urmă, vor avea loc activităţi de educaţie ştiinţifică în jurul siturilor demonstrative, dialoguri de afaceri organizate, ateliere de replicare, sesiuni online, precum şi sesiuni de formare pentru instalatorii locali.

Rezultatele acestui proiect european, cu o valoare totală de 13 milioane de euro, din care 10,5 milioane de euro grant european, vor putea fi aplicate de la clădiri comerciale până la clădiri rezidenţiale situate în centrul oraşelor.

"La final, producem un model tehnico-economic cu scheme financiare de costuri pentru renovarea modulară a clădirilor, în condiţiile în care există foarte puţină interferenţă între cei care renovează şi cei care locuiesc sau utilizează clădirile. Aceasta este tema. Să dăm un model ce poate fi utilizat în industrie pentru orice firmă care îşi doreşte să facă o asemenea renovare. Cu cele patru clădiri demonstrăm practic că proiectul este viabil din punct de vedere tehnic şi financiar-economic. Se doreşte o soluţie standardizată şi modulară de renovare a clădirilor. Să fie reguli clare, nu numai referitoare la partea de energetică, ci şi la interacţiunile cu beneficiarii, care, la noi, lasă de dorit. Aceste modele se vor aplica foarte bine la clădirile publice, universităţi, cămine, şcoli, clădiri private, mai puţin la clădiri istorice, de patrimoniu, unde faţadele solicită alte proceduri tehnice. Foarte important este că se insistă pe folosirea materialelor de construcţie locale, pentru a reduce amprenta de carbon", a conchis Ban.

Potrivit site-ului aegirproject.eu, barierele care împiedică piaţa să adopte masiv aceste soluţii eficiente energetic vor fi ridicate prin sprijinul iniţiativelor politice şi al programelor de finanţare, realizatorii proiectului AEGIR venind în întâmpinarea provocărilor economice "prin industrializarea şi digitalizarea întregului proces de renovare, ceea ce duce la o reducere drastică a timpului şi a costurilor". AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)